Lucrările de restaurare a Casei Cornea Brăiloiu, cea mai veche clădire din judeţul Gorj, au început în urmă cu aproximativ două săptămâni.
Suma totală alocată pentru acest an în vederea refacerii Casei Cornea Brăiloiu se ridică la 300.000 de lei, din care 100.000 de lei reprezintă finanţarea din Planul Naţional de Restaurare, iar 200.000 de lei provin dintr-un program al Inspectoratului de Stat în Construcţii.
Lucrările sunt executate de o firmă din Râmnicu Sărat şi se desfăşoară într-un ritm susţinut. Conform conducerii Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural (DJCCPC) Gorj, care monitorizează desfăşurarea lucrărilor, cărămizile care sunt degradate şi se desprind de pe pereţii clădirii sunt îndepărtate, o mare parte din acestea fiind însă refolosite. Olimpia Bratu, directoarea DJCCPC Gorj, a precizat că finanţarea pentru restaurarea monumentului va continua şi anul viitor, când se speră că lucrările vor fi finalizate.
Casa Cornea Brăiloiu se află în proprietatea Primăriei Târgu Jiu, care a oferit-o gratis în administrare Mitropoliei Olteniei. Din păcate, aceasta nu a alocat nici un leu pentru restaurarea ei. Conform contractului încheiat, Mitropolia vrea să amenajeze aici un centru de restaurare a obiectelor religioase.
Conacul a fost construit între anii 1699-1710 de Cornea Brăiloiu, mare ban al Craiovei, utilizând ca bază pivniţele masive din cărămidă. La el au lucrat meşterii care construiseră palatul cumnatului său, domnitorul Constantin Brâncoveanu, de la Potlogi.
Casa a ajuns o ruină sub administrarea instituţiilor statului
Până în 1975, în Casa Cornea Brăiloiu a funcţionat un orfelinat. Centrul de plasament s-a mutat apoi într-o clădire construită lângă monumentul istoric, care a fost preluat de Muzeul Judeţean Gorj în vederea restaurării, dar lucrările au fost abandonate la puţin timp de la începerea lor. Alt episod important din istoria acestei case s-a consumat în anul 1987, când prim-secretarul judeţului Gorj, Vasile Bulucea, a luat decizia să o transforme în casă de oaspeţi a PCR. Astfel, lucrările au fost reluate. La revoluţia din decembrie ’89, monumentul era aproape în întregime restaurat, dar lucrările au fost oprite. Casa a trecut în patrimoniul Oficiului Judeţean pentru Turism Gorj, care a încercat să finalizeze lucrările, dar nu a reuşit din lipsa fondurilor. Monumentul a trecut apoi de la o instituţie la alta: de la Consiliul Judeţean Gorj la Ministerul Culturii, după care, la final, a intrat în patrimoniul Primăriei Târgu Jiu. Cu toate acestea, nimeni nu s-a ocupat de refacerea sa. În tot acest timp, clădirea s-a degradat, iar din aceasta au fost furate tot felul de materiale, de la elemente din lemn din acoperiş până la zidărie, casa ajungând o ruină.
Lucrări de restaurare la bisericile monumente istorice
Pe lângă restaurarea celei mai vechi clădiri laice din Gorj, la mai multe locaşuri de cult aflate pe lista monumentelor istorice se desfăşoară lucrări de reabilitare. La Biserica „Sf. Nicolae“ din Ceplea, comuna Plopşoru, construită în anul 1860, continuă lucrările începute anul trecut, finanţarea fiind asigurată de primăria din localitate. Mănăstirea Polovragi este în proces de restaurare, acum efectuându-se lucrări de refacere a picturii. De asemenea, Mănăstirea Strâmba este consolidată, pentru această lucrare fiind alocată, prin Planul Naţional de Restaurare, suma de 70.000 de lei.
Două locaşuri de cult din municipiul Târgu Jiu au fost supuse, în acest an, unor operaţiuni de reabilitare. Acoperişul Bisericii „Sfinţii Voievozi“ din Piaţa Prefecturii a fost înlocuit, iar pictura interioară a Bisericii „Sfântul Nicolae“, din zona 11 Iunie, a fost reabilitată. Fondurile pentru executarea celor două lucrări au provenit din surse proprii ale bisericilor, precum şi de la bugetul local.
Potrivit conducerii DJCCPC Gorj, s-a acordat avizul în vederea restaurării altor două monumente din Târgu Jiu, dar lucrările nu au început. Este vorba despre refacerea faţadei la sediul Prefecturii Gorj şi de restaurarea picturii interioare la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“.
