de nedeclarare care pot ajunge la sume impresionante (FOTO: arhiva GdS)
Pentru prima dată în legislația fiscală se introduce conceptul de penalități pentru nedeclararea obligațiilor fiscale. Unele firme chiar își declarau mai puține impozite într-o lună în care nu aveau lichidități, pentru a evita executarea silită a Fiscului, apoi reveneau cu declarații rectificative când aveau bani în conturi. Dar măsura afectează și firmele corecte, care chiar greșesc involuntar în declarațiile fiscale. Sunt afectate și firmele cărora li se stabilesc obligații de plată în plus, în urma unor interpretări ale legislației fiscale de către organul fiscal.
Chiar dacă nu a apărut noul Cod fiscal, totuși, Codul de procedură fiscală a fost publicat în Monitorul Oficial, sub forma Ordonanței de Guvern nr. 17/2015. Unele prevederi se aplică de pe 23 iulie, după cum susține firma de consultanță Professional Consulting. Una dintre aceste prevederi este că, de astăzi, s-a prevăzut scutirea de la plata taxelor extrajudiciare de timbru în cazul în care sunt solicitate organului fiscal din cadrul ANAF eliberarea unor certificate, adeverințe sau alte asemenea documente, precizează firma de consultanță.
Potrivit prevederilor noului Cod de procedură fiscală, din 2016 se introduce pentru firme o nouă penalitate care a fost destul de controversată, atunci când proiectul de lege s-a aflat în dezbatere publică. Este vorba despre penalitatea de nedeclarare. Concret, în momentul în care Fiscul merge în control la agenții economici și constată că aceștia, dintr-un motiv sau altul, nu și-au declarat anumite sume de plată către stat, atunci li se va aplica o sumă introdusă de legiuitor în rândul penalităților, dar pentru nedeclararea veniturilor către stat.
Penalități chiar și de 100%, pentru evazioniști
Cei mai afectați de această măsură legislativă vor fi cei care obțin venituri din evaziune fiscală și care sunt descoperiți de către inspectorii ANAF. Pentru firmele normale, nivelul acestei penalități va fi de 0,08% din sumă, pe fiecare zi de întârziere, ajungând până la 100%, în cazul sumelor nedeclarate, dar care provin din evaziune fiscală.
Specialiștii de la Avocatnet.ro au explicat, pe înțelesul tuturor, cum se vor aplica prevederile Codului de procedură fiscală, în special această penalitate de nedeclarare a veniturilor, care este o noutate în materie fiscală.
„Contribuabilii care nu își declară corect veniturile vor fi taxați suplimentar de anul viitor, fiind obligați să plătească o penalitate de nedeclarare. Astfel, Capitolul 3 din Codul de procedură fiscală actual, respectiv «Dobânzi, penalități de întârziere sau majorări de întârziere», s-ar putea schimba în «Dobânzi, penalități de întârziere și penalități de nedeclarare». (…) Concret, pentru obligațiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/plătitor și stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere, contribuabilul/plătitorul va datora, din 2016, o penalitate de nedeclarare de 0,08% pe fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadenței și până la data stingerii sumei datorate inclusiv. În schimb, penalitatea de nedeclarare s-ar putea majora cu 100% în cazul în care obligațiile fiscale principale au rezultat ca urmare a săvârșirii unor fapte de evaziune fiscală, constatate de organele judiciare“, se arată într-o analiză a celor de la Avocatnet.ro.
Potrivit celor de la Avocatnet.ro, „noul Cod de procedură fiscală mai prevede ca penalitatea de nedeclarare ar putea fi redusă, la cererea contribuabilului/plătitorului, cu 75% dacă obligațiile fiscale principale stabilite prin decizie: se sting prin plată sau compensare; sunt eșalonate la plată, în condițiile legii. În acest caz, reducerea se va acorda la finalizarea eșalonării la plată“.
Scad dobânzile penalizatoare
Totuși, există și aspecte pozitive în noul Cod de procedură fiscală. Începând din 2016, valoarea dobânzii de întârziere a plății sumelor datorate statului va fi redusă la 0,02% pentru fiecare zi de întârziere de la 0,03%, cât este în prezent. De asemenea, vor scădea și penalitățile de întârziere aplicate firmelor private, de la 0,02% pe fiecare zi de întârziere, la 0,01% pe zi. Penalitățile de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
De regulă, procedurile prin care se calculează dobânzile și penalitățile de întârziere sunt greu de calculat de către firme, acestea putând avea un control dificil asupra sumelor accesorii pe care le au de plată. Fiscul calculează dobânzile și penalitățile, începând din prima zi după termenul scadent al obligației de plată.
Prin noul Cod de procedură fiscală s-ar diminua dobânda penalizatoare pe lună, de la 2% cât este în prezent, la 1%, de la 1 ianuarie 2016. Acest nivel de 1% corespunde unei dobânzi anuale de 12% pe an, pe care o percepe ANAF contribuabililor cu datorii neachitate la termenele de plată. Practic, dobânda practicată de stat este mai mare decât dobânzile bancare în lei existente în prezent pe piață.
Cum vor fi afectate firmele de măsurile propuse
Dar ce se întâmplă dacă dintr-o greșeală (neintenționată) o firmă declară la stat mai puțin decât se cuvenea în realitate? Legiuitorul ar fi trebuit să facă o distincție clară între cei care nu își declară veniturile intenționat, pentru a nu fi executați silit și cei care nu au declarat din greșeală anumite sume. Dar cum află inspectorii fiscali de la ANAF dacă firma a făcut o greșeală intenționată ca să diminueze obligațiile de plată într-o lună sau a fost o eroare reală în contabilitatea firmei respective? Ne-am adresat unei firme specializate în consultanță fiscală și audit pentru a afla cum vor fi afectate firmele de prevederile noului Cod de procedură fiscală.
„Crearea cadrului legal pentru asigurarea conformării voluntare a contribuabililor la obligațiile fiscale este un demers al autorităților publice care trebuie susținut de toți, inclusiv de mediul de afaceri, pentru că în acest mod, printre alte avantaje, se elimină distorsiunile de concurență. Este inechitabil să concurezi cu cineva care nu își plătește impozitele sau nu și le plătește la timp, dar nu suportă nici o consecință. S-a constatat în practica multor contribuabili care, neavând disponibilități, să achite obligațiile fiscale declarate, și astfel să riște executarea silită, inclusiv poprirea conturilor bancare, preferă să declare o sumă mai mică, în raport de lichiditățile de care dispun, ulterior, când situația lor financiară se îmbunătățește să rectifice declarația inițială. În același timp, un contribuabil corect declara integral obligația fiscală, iar dacă nu are lichidități este supus executării silite de către organul fiscal sau, pentru a evita acest lucru, apelează la credite bancare, suportând costuri suplimentare de finanțare. Este evident ca un astfel de contribuabil cu o conduită fiscală incorectă trebuie să suporte și sancțiuni corespunzătoare“, au spus reprezentanții Professional Consulting.
Unii contribuabili pot fi afectați pe nedrept de măsura fiscală
Totuși, consultanții fiscali consideră că nu era momentul oportun pentru a se introduce penalități de nedeclarare sau subdeclarare în legislația fiscală.
„La aceasta dată, instituirea noii penalități nu este oportună, deoarece eroarea de declarare constatată de Inspecția Fiscală poate fi generată de neclaritatea cadrului legal sau poate fi rezultatul unei aprecieri subiective a organului de inspecție fiscală. Deși textul legal stabilește o cauză de neinstituire a penalităților dacă obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/plătitor şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere rezultă din aplicarea unor prevederi ale legislaţiei fiscale de către contribuabil/plătitor, potrivit interpretării organului fiscal cuprinsă în norme, instrucțiuni, circulare sau opinii comunicate contribuabilului de către organul fiscal, în opinia noastră, organul de inspecție fiscală nu va uza de aceasta, din comoditate sau prudență, pentru că, totuși, este greu de evidențiat, dacă contribuabilul a fost de bună-credință sau de rea-credință, atunci când a declarat eronat“, au precizat pentru GdS, reprezentanții Professional Consulting.
Reprezentanții Fiscului doljean au precizat că modificările Codului de procedură fiscală sunt mai mult de natură administrativă și se așteaptă să fie modificate și normele metodologice de aplicare a respectivului Cod.
