http://www.youtube.com/watch?v=P90BvzLLbsw
Furnizori nemulțumiți, creditori la ușa fabricii, salariați neplătiți de trei luni, afacere ruinată. Acestea au fost principalele probleme ale unei firme craiovene, deținută de un italian, care a fost nevoită să intre în insolvență. Dar producția a fost reluată, iar noua firmă încearcă din răsputeri să recâștige încrederea furnizorilor. Aflați cum a reușit să renască business-ul din Craiova al lui Luca Meggiolaro, precum pasărea Phoenix din propria cenușă.
Familia Meggiolaro din Italia și-a început afacerile în Craiova, în anul 1997, și au deschis o unitate de producție de cataloage pentru vopsea de păr în Craiova, datorită costurilor mai mici cu forța de muncă. În 2007, Luca Meggiolaro a continuat producția în făbricuță la Craiova, după decesul tatălui său care începuse business-ul în România. Din 2010, tânărul s-a mutat definitiv la Craiova și a continuat munca începută de tatăl său.
„Tatăl meu a fost frizer și el a inventat această muncă în Italia, din necesitate. La vremea aceea existau doar trei firme în Europa care făceau acest lucru: tatăl meu făcea în Italia, mai exista o firmă în Franța și una în Germania. Tatăl meu a întâlnit în Italia două persoane care i-au spus că în România se poate face producție cu salarii ieftine. El a călătorit mai întâi în România, a văzut despre ce este vorba și apoi a avut încredere să deschidă această firmă“, a povestit, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, Luca Meggiolaro, proprietarul firmei Megha Esential Prod Import-Export SRL.
Inițial, la Craiova se montau doar componentele unor cataloage cu vopsea de păr, iar producția efectivă era în Italia. Ulterior, producția cataloagelor s-a mutat integral la Craiova, pe strada Câmpia Islaz, unde se află și astăzi hala de producție. Business-ul era unul sigur. Firma din Craiova livra întreaga producție către firma-mamă din Italia, deținută tot de familia Meggiolaro, iar de acolo produsele fabricate la Craiova ajungeau la cei mai mari producători de vopsea de păr din Europa, fiind livrate în Germania, Franța, Marea Britanie, Spania și chiar Italia. Treptat, firma s-a dezvoltat, iar afacerile mergeau destul de bine în România. Cererea de cataloage era în expansiune în țările în care se desfăcea producția efectivă, astfel că firma din Craiova avea de lucru foarte mult.
Megha Esential Prod Import-Export SRL ajunsese să aibă aproape 100 de angajați și nimic nu prevestea ceea ce urma să apară.
Incapacitatea de plată
La un moment dat, firma-mamă din Italia nu a mai putut plăti obligațiile pe care le avea către Megha Esential, din Craiova. Luca Meggiolaro a explicat cum s-a produs picajul companiei din Craiova: „Piața s-a schimbat foarte mult. Au apărut competitori în Italia. Când firma-mamă nu a mai plătit, Megha Esential a avut foarte multe probleme. Nu aveam bani să plătim salariile, datoriile la stat, la furnizori. Atunci au început tensiunile foarte mari. A trebuit să alegem pe cine plătim și am ales să plătim salariații. Dar după câteva luni, situația a devenit mai rea și atunci am ales să intrăm în insolvență“. Italianul, care se consideră român de când s-a mutat definitiv în Craiova din 2010, a spus ce a făcut după ce firma sa intrase în incapacitate de plată: „Tatăl meu m-a învățat că este foarte important să luptăm în viață. Dorința noastră a fost să eșalonăm aceste debite și să plătim datoriile și către angajați, și către ANAF, către toată lumea“. La momentul intrării în insolvență, firma Megha Esential avea datorii acumulate de 260.000 de euro. „Până să înceteze plățile din Italia, noi aveam profit și în fiecare lună reușeam să punem bani deoparte. Din momentul în care au încetat plățile din Italia, noi am acumulat datorii la plata contribuțiilor. Automat existau și penalități pentru întârziere și riscam să nu mai fim o firmă profitabilă. În momentul în care nu am mai plătit câte luni contribuțiile la stat, ANAF a pus sechestrul pe hală și pe teren“, a povestit și Marius Lunca, directorul general al firmei din anul 2007.
Întreprinzătorul însuși și-a vândut mașina pentru a avea bani pentru hrană
Întrebat cum a fost pentru angajații săi să stea trei luni fără salarii, Luca Meggiolaro a povestit că i-a înțeles pe oamenii cu care lucra, pentru că el însuși a fost pus într-o situație tensionată din momentul în care afacerea s-a dus de râpă. El spune că, pentru a face rost de banii necesari cumpărării hranei, a fost nevoit să își vândă mașina. De la 100 de angajați, în firmă au mai rămas patru. Proprietarul afacerii înțelege perfect de ce au plecat oamenii pe care el nu mai putea să-i plătească, ce probleme familiale aveau aceștia, și că trebuia să câștige din altă parte pentru familiile lor. „Înțeleg că au fost multe persoane care a trebuit să își schimbe firma, dar au fost câteva persoane care au ales să rămână cu mine, inclusiv Marius Lunca“, a spus italianul.
Insolvența a „înghețat“ executările silite
Decizia de a intra în insolvență a ținut creditorii departe, pentru o perioadă, dar nu era suficient. Firma murea încet și sigur. Angajații care mai rămăseseră au fost trimiși în șomaj tehnic, iar activitatea s-a blocat. Fără materie primă nici o firmă nu poate produce. „Fiecare furnizor a evitat să mai lucreze cu o firmă aflată în insolvență. În plus, au existat foști furnizori cărora nu le mai datoram bani, dar care au început să ne facă publicitate negativă. A fost foarte dificil să mai convingem furnizorii să lucreze cu noi. Doar cei care s-au înscris la masa credală lucrează și acum cu noi și au avut încredere în noi. Cu siguranță le-am creat mari neplăceri, dar lucrând în continuare ne au ca și clienți (…) În acea perioadă a fost aproape imposibil ca Megha Esential să mai cumpere materie primă, începând de la un produs de 20-30 de lei și până la produse de mii de euro“, a precizat directorul general al firmei, care a adăugat că nu au intrat în incidențe de plăți și nu au emis niciodată bilete la ordin fără acoperire, de altfel nici nu au lucrat cu astfel de instrumente de plată.
Producția s-a oprit cu trei luni înainte ca firma să intre în insolvență, pentru că ajunseseră să aibă costuri mai mari decât producția în sine și datorii și mai mari.
Cum s-a reluat producția în făbricuță
În 2012 firma a intrat în insolvență, iar severitatea administratorului judiciar i-a ajutat pe cei care manageriau firma să își schimbe comportamentele. Atunci le-a venit ideea de a închiria hala de producție unei alte firme din grup, Kool Tool, care avea alt obiect de activitate pe atunci, și astfel că au început să producă pe noua firmă. Ba chiar în 2014 s-au dezvoltat și de la o cifră de afaceri de 3,9 milioane de lei anul trecut, acum speră să o depășească. Treptat, aceiași proprietari au mai câștigat la capitolul credibilitate în fața furnizorilor – care au înțeles și ei că doar producând în continuare această firmă poate să achite datoriile Megha Esential. La ora actuală, de la patru angajați pe Megha Esential s-a ajuns la 57 de salariați în iunie 2014. Unii angajați sunt din vechea echipă, care s-au întors la lucru, în lipsa altui job. Acum, Kool Tool a încheiat direct contracte cu marii producători de vopsea de păr din Europa, astfel că produsele fabricate la Craiova se livrează direct acelor companii, fără intermediari. Luca Meggiolaro s-a ocupat personal de negocierea contractelor cu firme din țările vestice. Întreaga producție merge la export, de fapt în interiorul Uniunii Europene. În fața companiilor care le livrează materia primă, Kool Tool era o firmă „curată“, care prezenta încredere.
Prețul plătit de intrarea în insolvență: furnizorii cer plata în avans
Odată ce o firmă intră în insolvență, deficitul de imagine este devastator. Cei de la Megha Esential au înțeles pe pielea lor ce înseamnă să ai eticheta de „rău-platnic“ pusă pe frunte. „Furnizorii pe care i-am convins să lucreze cu noi ne-au cerut plata în avans sau chiar cash, pentru a mai lucra cu noi“, susține managerul general.
Situația firmei Kool Tool este bună, dar mici probleme există ca în orice altă companie care trece prin criză. Fie se încasează banii de la clienți cu ceva întârziere, fie se întârzie câteva zile salariile.
„Niciodată nu vom mai lucra cu un singur client“
Actualmente, firma Kool Tool produce pentru ambele firme. Doar reluând producția și activând pe piață, italianul și echipa sa au putut să achite ratele insolvenței (plăți către foștii angajați, către stat și către foștii furnizori). În insolvență, împreună cu lichidatorul judiciar s-au stabilit 12 rate lunare de plată a datoriilor. Megha Esential a achitat deja opt dintre aceste rate și mai are de achitat patru.
Din toată povestea insolvenței, echipa a învățat un lucru esențial, și anume că nici un business nu trebuie să se expună pe un singur client. În cazul în care unicul client ar claca, atunci și situația firmei producătoare ar fi scăpată de sub control. „Niciodată nu vom mai lucra cu un singur client“, a spus Marius Lunca.
Luca Meggiolaro, deți-nătorul fabricii de cataloage pentru vopsea de păr, spune că din experiența blocajului financiar și al insolvenței a învățat foarte multe aspecte pe care le poate pune în practică pe noua firmă Kool Tool: „Cum apare o problemă la un client mergem imediat și o rezolvăm. Dialogăm cu clientul“.
Echipa de la fabrica de cataloage pentru vopsea de păr își dorește ca pe viitor, fie să fuzioneze cele două firme și să rămână una singură în producție, fie să rămână activitatea de producție pe Megha Esential, după ce aceasta iese din insolvență „curată“, cu datoriile plătite la zi până la ultimul bănuț. Ca planuri de dezvoltare, italianul vrea să se dezvolte și pe piața IT, ca dealer pentru softuri produse la Sibiu.
De ce nu a plecat Luca Meggiolaro din România
Fără un loc de muncă, fără casă și fără bani, italianul nu mai avea nimic în România. Dar dorința lui de a învinge l-a făcut să insiste, să aibă speranță să fie antreprenor în Craiova, în continuare. „În viață este foarte importantă speranța!“, a conchis Luca Meggiolaro, optimist și încrezător că insolvența i-a călit pentru business-ul care va curge de acum încolo. Dincolo de acestea, afacerea sa în România este profitabilă, costurile de producție sunt mici în România, cheltuielile deductibile la impozitul pe profit sunt mari comparativ cu Italia. Pe scurt, o afacere de producție în Craiova aduce beneficii antreprenorilor, chiar dacă aceștia spun că au intenția schimbării culturii, astfel încât fiecare om din firmă să fie… fericit.
Adevăratul motiv pentru care italienii preferă afacerile în România este acela că în Italia concurența este foarte mare în orice domeniu de activitate, iar eforturile de a menține un business viabil este și mai mare decât aici. În România, spune Luca Meggiolaro, aceste servicii sunt la început și este destul loc pe piață, pentru ca o firmă să se dezvolte.
Emisiunea „Economia Sudului“ o puteți urmări integral pe internet, pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro.
