Sute de milioane de euro din banii europeni sunt alocate regiunilor României prin programele de dezvoltare, dar absorbţia acestora se traduce în zeci de milioane. Autorităţile motivează acest paradox prin faptul că suntem încă la început, iar procedurile, îndeosebi în cazul proiectelor mari de infrastructură sau proiectelor integrate, durează mult timp.
Regiunea Olteniei are alocată o sumă totală de 589 de milioane de euro prin Programul Operaţional Regional, primul lansat şi cel mai activ dintre programele operaţionale de finanţare prin fonduri europene. Până la sfârşitul lunii martie 2010, din acest total al fondurilor nerambursabile, autorităţile locale din regiune au reuşit să absoarbă o sumă de aproximativ 61 de milioane de euro, reprezentând puţin peste 10%. Judecând după faptul că valoarea totală a proiectelor depuse este aproape dublă faţă de suma alocată regiunii, se cheamă că, la nivelul autorităţilor locale, intenţia de a lua bani europeni pentru proiectele de investiţii există. De ce nu se cheltuie atunci banii europeni? „Este prea devreme să vorbim despre absorbţia fondurilor. Când vorbim despre fonduri europene absorbite, vorbim despre bani decontaţi şi nu despre solicitări depuse sau proiecte aflate în stadii diferite“, a declarat Marilena Bogheanu, directoarea Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) SV Oltenia, organismul intermediar în cazul Programului Operaţional Regional.
Proceduri şi birocraţie
Potrivit directoarei ADR Oltenia, a compara rata de absorbţie a fondurilor în România cu cea din ţări precum Polonia sau Cehia nu este întru totul corect. „Depinde cu cine ne comparăm când vorbim despre absorbţia fondurilor. Polonia sau Cehia au aderat la Uniunea Europeană cu doi ani înaintea noastră. O comparaţie corectă ar fi Bulgaria, care a intrat în uniune în acelaşi moment cu România“. După aderarea la UE, pe 1 ianuarie 2007, în cazul Programului Operaţional Regional pentru Oltenia, aprobat în vară, prima schemă de finanţare a fost aprobată în septembrie 2007, iar ghidul solicitantului a fost întocmit către sfârşitul anului, când au avut loc primele depuneri. După realizarea ghidului, faza de pregătire a proiectelor de investiţii a durat şase-zece luni, astfel că proiecte de investiţii în reabilitarea drumurilor judeţene, spre exemplu, s-au depus la sfârşitul anului 2008. „Când este vorba de proiecte cu valori mari, de câteva milioane de euro, faza de evaluare durează, în medie, zece luni“, a explicat Marilena Bogheanu. Necesitatea studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice şi documentaţiilor de execuţie a „mâncat“ iarăşi timp, autorităţile locale având obligaţia de a contracta serviciile de întocmire a acestora prin proceduri de licitaţie, în baza Legii achiziţiilor publice. „Abia după contractarea proiectului se poate vorbi de fonduri pe care să le primească autoritatea care a depus proiectul sub forma unui avans de 15% din valoarea totală în cazul în care posedă un contract de servicii, şi alte 15% dacă are un contract de lucrări. Abia după acest moment beneficiarii încep să cheltuiască banii şi la aceste fonduri ne referim când vorbim despre absorbţie“, a adăugat directoarea ADR Oltenia. „În toată această ecuaţie a timpului intervin şi organismele intermediare, în sensul de cât de bine şi-au făcut treaba, şi spun acest lucru pentru că am auzit că sunt autorităţi care nu comunică foarte bine cu solicitanţii“, a precizat directoarea ADR Oltenia.
