Principalele economii ale lumii – mai puțin Rusia- se întâlnesc astăzi și mâine la Palatul Elmau din Bavaria (estul Germaniei), gazda fiind Angela Merkel. De la problemele schimbărilor de climă la drama greacă, criza ucrainiană și amenințarea jihadistă, dosarele „stau grămadă” pe masa liderilor lumii.
Cele șapte țări cele mai bogate ale lumii (Germania, SUA, Canada, Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia) se reunesc, începând de astăzi, în Bavaria (estul Germaniei). Participă, de asemenea, Christine Lagarde, directoarea Fondului Monetar Internaţional (FMI), Donald Tusk, președintele Consiliului European și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, „actor cheie” în dosarul grec. Reuniunea a fost programată să ia sfârșit mâine, 8 iunie. 20.000 de politiști au fost mobilizați pentru a asigura securitatea summitului. Ca și în cazul reuniunilor de acest fel anterioare, ieri, la Garmisch-Partenkirchen (nu departe de locul în care are loc summitul G7) a avut loc o uriașă manifestație – de data asta fără violențe – a peste 4.000 de ecologiști și contestatari ai mondializării.
Criza ucrainiană, terorismul islamic, lupta împotriva încălzirii climei pe planeta noastră, dificilul dosar grec vor fi – potrivit surselor citate de corespondenții de presă acreditați la acest eveniment- principalele subiecte de pe agenda summitului. Primit la Munchen, la coborârea din Air Force One de oameni ai locului în costume tradiționale, președintele american Barack Obama a insistat în alocuțiunea sa asupra necesității menținerii sancțiunilor împotriva Rusiei, marele absent de la întâlnirea celor mai importante economii ale lumii, acuzată că sprijină forțele separatiste din estul Ucrainei.
Dosarul ucrainean, în prim planul discuțiilor
Pe agenda inițială a reuniunii, președinția germană a G7 inclusese ca cel mai urgent punct problemele legate de schimbările de climă, un domeniu în care Germania și Franța doreau să se dea de pe acum un semnal puternic în perspectiva Conferinței mondiale din luna decembrie, la Paris, unde se dorește ajungerea neaparat la un angajament general privind reducerea emisiilor de gaz de seră. Ca de obicei, însă, actualitatea a impus schimbări în agendă. În afara Greciei, a intervenit situația din Ucraina unde, dupa un relativ calm, în ultimele zile au fost reluate luptele.
Actualul summit G7, reunit pentru a doua oară consecutiv fără Vladimir Putin, exclus din acest grup de state în urma anexării ilegale a Crimeei, în martie 2014, are în obiectiv lansarea unui nou apel ferm la respectarea acordurilor de la Minsk la care au ajuns părțile în conflict în luna februarie, sub egida Angelei Merkel și a lui François Hollande. Numai că, în opinia observatorilor la reuniunea din Bavaria sunt așteptate puține progrese majore în acest dosar. Fără Putin, nici o soluție eficace nu poate fi decisă. Unii analiști, cum este Jean-Claude Kiefer de la cotidianul strasbourghez de mare tiraj „Dernières Nouvelles d’Alsace”(DNA), considera astăzi, într-un editorial, că excluderea Rusiei din fostul G8 a fost „o greșeală politică”. „Cum să discuți despre probleme ale lumii, se întreabă analistul citat, fără Rusia, membru permanent cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU? Cum să discuți fără Rusia despre amenințarea islamistă, despre situația din Siria, despre programul nuclear iranian? Cum să nu auzi zgomotul de bocanci în statele baltice sau în Rusia, ori să uiți de incidentele aeriene și navale care se multiplică în Europa de Nord și în Marea Neagră?”, adaugă analistul de la DNA.
Amenințarea jihadistă
Angela Merkel a inclus acest dosar în categoria urgențelor. Pentru a doua zi a summitului G7 a fost stabilită primirea premierului irakian și a cinci lideri africani pentru a dezbate și a face o evaluare reală a pericolului terorist ce face ravagii în țările lor. Va fi discutat inclusiv modul în care aceste țări pot fi ajutate să facă față jihadismului într-o altă maniera decât loviturile aeriene care, în realitate, s-au dovedit ineficiente.
America, îngrijorată de pericolul ieșirii Greciei din Zona Euro
Așa cum se știe, începând din luna februarie, Grecia negociază – fără succes – cu FMI, BCE și Comisia Europenană în vederea obținerii unui ajutor financiar (de mai multe miliarde de euro) de care are nevoie îndeoesbi pentru a-și achita ratele la creditele anterioare. În spatele amenințării cu intrarea în incapacitate de plată se profilează, însă, pericolul excluderii Greciei din zona euro. Acesta este de fapt aspectul asupra căruia se concentrează de această dată liderii G7, preocupând în mod special SUA. Statele Unite, remarcă ziarul strasbourghez DNA, citând AFP, sunt preocupate serios de impactul pe care l-ar avea ieșirea Greciei din zona euro asupra economiei mondiale și va cere mai marilor lumii „să nu-și asume în mod nechibzuit riscul unui Grexit”.
