Preşedintele Parlmentului European, Martin Schulz, a anunţat restricţionarea accesului la plenarele PE a membrilor delegaţiei Rusiei de pe lângă Uniunea Europeană. Doar ambasadorul Rusiei la UE, Vladimir Cijov, va putea pătrunde, însoţit de un diplomat, la reuniunile plenare ale forului legislativ european.
Măsura a fost luată la cererea unui mare număr de eurodeputaţi de a se răspunde la decizia Moscovei de a interzice intrarea pe teritoriul Rusiei a unui nou grup de 89 oficiali europeni, între care se află şi foşti sau actuali europarlamentari cunoscuţi pentru criticile aduse politicii lui Vladimir Puţin în conflictul din estul Ucrainei. „În măsura în care autorităţile ruseşti nu au reuşit să garanteze transparenţa deciziilor lor, Martin Schulz consideră că este justificată reacţia PE prin măsuri adecvate”, a subliniat într-un comunicat Biroul preşedintelui PE. În consecinţă, se mai spune în comunicat, PE va „restrânge accesul în Parlament a ambasadorului rus, precum şi unei alte personalităţi ruse”, a cărei identitate nu a fost dezvăluită. Mai clar: doar ambasadorul, însoţit de un diplomat, va putea accede în PE, restul personalului misiunii diplomatice a Rusiei la UE nu va mai avea acces.
În plus, PE „îşi suspendă angajamentele faţă de Comisia parlamentară de cooperare UE-Rusia şi va examina, după caz, cererile de vizite la PE depuse de deputaţi ruşi„. Comunicatul lui Martin Schulz a fost dat publicităţii la cererea grupului europarlamentar al Verzilor care, în plus, cer o dezbatere asupra interdicţiilor impuse de Moscova asupra călătoriilor europenilor în teritoriul Rusiei, pe care le consideră „o lovitură dura dată relaţiilor dintre Rusia şi UE”.
Reacţie impertinenţă a oficialilor ruşi
Răspunsul Rusiei a fost de o impertinenţă previzibilă. „Cred că este posibil să nu mergem deloc la reuniunile PE, a declarat Serghei Riabkov, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, întrucât nu este nimic de făcut acolo, cu sau fără restricţii…Tot ce urmează a se discuta,toate deciziile supuse dezbaterii pentru a fi adoptate sunt previzibile dinainte, iar prezenţa de bun simţ la deciziile ce privesc şi Rusia devine din ce în ce mai nesemnificativă. Şi Riabkov, după Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, a venit cu explicaţia deja cunoscută privind motivele întocmirii „listei negre”, prezentând-o ca „o riposta legitimă şi adecvată la restricţiile impuse împotriva unor oficiali ruşi sub pretexte îndoielnice„.
