Circa 16.000 de demonstranţ (potrivit organizatorilor) veniţi din peste 30 oraşe europene au manifestat în faţa noului sediu al Băncii Centrale Europene, considerând-o unul din artizanii principali ai politicii de austeritate impusă mai multor ţări europene.
Automobile ale poliţiei şi baricade în flăcări, vitrine ale instituţiilor administrative şi sedii de bănci lovite cu pietre, arestări cu sutele…Frankfurtul, capitala financiară a zonei euro, relata corespondentul în Germania al cotidianului „Les Echos”, a trăit miercuri, timp de mai multe ore, adevărate momente caracteristice unui război civil. Mii de manifestanţi anticapitalişti au sfidat pur şi simplu forţele de poliţie (circa 8.000 de poliţişti aduşi din întreaga Germanie) poziţionate în jurul sediului Băncii centrale Europene unde avea loc inaugurarea celui de-al doilea turn al complexului bancar . Ce este drept, ca măsură de precauţie, festitivitatea avea loc într-un format redus la minimum. Probabil jenat, Mario Draghi, preşedintele BCE, a declarat în faţa celor câţiva invitaţi că criticile la adresa instituţiei pe care o conduce sunt „fără îndoială nedrepte”. De ce? În perioada crizei financiare, reamintea domnia sa, instituţia a fost cea care a acţionat pentru a reduce din duritatea impactului crizei asupra economiilor europene. S-a referit apoi la faptul că, la ora actuală, în mişcarea ce contesta politicile economice europene există două curente. Unii spun că Europa face prea puţin pentru relansarea economică şi pentru calitatea vieţii cetăţenilor ei, în timp ce alţii, inclusiv partidele populiste, consideră că Europa face prea mult. Nimeni, însă, sublinia Draghi, „nu oferă soluţii reale pentru situaţia în care ne aflăm astăzi„.
Festivitatea inaugurală a fost, practic, trecută în derizoriu de evenimentele din stradă
Corespondentul ziarului „Les Echos” relatează că doar câteva ziare şi agenţii de presă au mai fost acceptate la festivitatea de inaugurare a sediului BCE, majoritatea ziariştilor sosiţi la eveniment nemaifiind primiţi. Aceştia s-au aflat, în schimb, în stradă, printre demonstranţi. Au aflat că protestul, organizat la chemarea Blockupy (o alianţă de diverse mişcări anticapitaliste, anti-austeritate din toate Europa, îndeosebi din Grecia şi Spania) a vizat politicile de austeritate impuse la nivelul Uniunii Europene de către Troika creditorilor ţărilor ajunse în dificultate, cu efectele ei dezastruoase asupra creşterii economice, şomajului, calităţii vieţii cetăţenilor. Peste 6.000 de manifestanţi au încercat în cursul dimineţii să se apropie de sediul BCE. Numărul lor a ajuns după amiază, potrivit organizatorilor, la circa 20.000 , sosiţi din peste 30 de oraşe din Germania, Franţa, Italia, Spania şi alte ţări europene. Printre reproşurile făcute BCE a fost şi faptul că, din banii contribuabililor europeni, unii dintre ei ajunşi în cea mai neagră mizerie, Banca şi-a construit un sediu de 1,3 miliarde de euro, deşi iniţial anunţase un proiect de 500 milioane de euro. Unul dintre liderii manifestanţilor, Christoph Klein, a denunţat brutalitatea poliţiei germane care a făcut uz de gaze lacrimogene, tunuri cu apă, spreiuri cu piper, ceea ce a dus la reacţii şi mai violente din partea demonstranţilor. Ziarul german „Frankfurter Rundschau” a informat că poliţia germană a operat peste 350 de arestări din rândul celor ce au recurs la violente extreme. S-a anunţat, de asemenea, că din rândul demonstranţilor 21 au fost răniţi şi 107 afectaţi de gazele lacrimogene. În rândul forţelor de poliţie sunt semnalati 14 răniţi şi 80 cu ochii iritaţi de gaze.
