Agenţia de Monitorizare a Presei – ActiveWatch – a lansat ieri, la Bucureşti, studiul „Harta politică a televiziunilor locale“. Nu a fost ocolit nici judeţul Dolj, unde documentarea pe teren a fost făcută în luna octombrie 2012. Capitolul se numeşte „Dolj: Multe televiziuni, puţini jurnalişti“ şi aduce în discuţie cinci televiziuni locale dintre cele 13 licenţe existente atunci – Oltenia 3TV, TVS, General TV (GTV), Oltenia TV şi TeleUniversitatea. Sunt amintite şi influenţele economice şi politice, relaţia cu autorităţile locale şi soluţii pentru jurnalismul de calitate, în opinia oamenilor politici locali sau a jurnaliştilor.
Oltenia 3TV – „împărţită egal între stâga şi dreapta“, Gazeta de Sud – „profund băsistă“
Studiul începe cu Oltenia 3TV, despre care a fost întrebat şi primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, acesta neezitând să arunce iarăşi cu noroi în Gazeta de Sud. „Oltenia 3TV este împărţită egal între stânga şi dreapta, pentru că şi jurnaliştii sunt împărţiţi din punct de vedere politic. Oltenia 3TV are un partizanat puternic fie de stânga, fie de dreapta. Dacă are o problemă cu primăria, vine un altul şi salvează situaţia. În ceea ce priveşte activitatea primăriei, nu televiziunile sunt problema, ci presa scrisă. Gazeta de Sud este profund băsistă“, a declarat Lia Olguţa Vasilescu în cadrul studiului. Legat de televiziunea pe care o patrona, Tiberiu Constantin Pătru, care acum este în închisoare pentru evaziune fiscală, returnări ilegale de TVA şi spălare de bani, spunea că „Oltenia 3TV depinde de contracte cu administraţia, prin ilustrarea investiţiilor, şi mai avem şi publicitate la nivel naţional. Fără consiliul judeţean sau primărie ar fi foarte greu. Piaţa de publicitate e slabă, dezvoltarea economică a oraşului e sub orice critică“.
Politicienii intervievaţi, Constantin Dascălu (PDL) şi Mario-Ovidiu Oprea (PNL), privesc postul din unghiul politic, spunând că „jurnaliştii au un gen de interviuri care permit publicului să vadă şi altfel omul politic“, respectiv că „selectează candidaţii care sunt acizi, discuţiile pot fi aprige acolo. A câştigat extraordinar de rapid teren. E unul dintre posturile mele preferate“.
Licenţa Oltenia 3TV aparţine, din 2013, SC Fond Media SRL, companie înfiinţată în februarie 2013, al cărei asociat este Monica Mariana Lungu, soţia directorului RAADPFL Craiova, Florin Lungu, instituţie aflată în subordinea Primăriei Craiova.
Oltenia TV – fostul post al lui Staicu, „echidistant“
Licenţa pentru Oltenia TV a fost emisă în 24 aprilie 1997 şi aparţine SC Forum Privat Prod Oltenia SA (Dumitru Niţă – acţionar principal). „S-a numit iniţial Oltenia 3TV şi era o afacere a unui domn din Timişoara. A ajuns la alţi proprietari, la fraţii Mihăilescu (condamnaţi la zece ani de închisoare cu executare pentru înşelăciune, spălare de bani, evaziune fiscală, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni – n.r.), apoi la Dinel Staicu. […] Oltenia TV şi Oltenia 3TV s-au separat din motive de interes economic, financiar“, explică în studiu inspectorul teritorial CNA. În ceea ce priveşte finanţarea, „la un moment dat, Staicu a cerut realizatorilor de emisiuni să-şi plătească singuri emisiunile. De exemplu, pentru o emisiune de folclor, cineva trebuia să plătească 5.000 de euro pe lună şi Staicu îi punea la dispoziţie unda TV. Li s-a pus şi condiţia să aducă bani şi astfel nu se putea spune că Oltenia TV avea o tendinţă politică, pentru că un realizator avea posibilitatea să aleagă de unde ia banii“, susţine în studiu un corespondent TVR la Craiova.
Conform primarului Lia Olguţa Vasilescu, Oltenia TV „este foarte corectă“, Mario-Ovidiu Oprea o numeşte „specială, apropiată de toate partidele“ şi spune că este preferată de „cei mai silenţioşi politicieni“, iar Constantin Dascălu crede că este un post „echidistant, echilibrat, cu moderatori foarte buni“.
GTV – „e ca OTV“
Decizia de autorizare a GTV (General TV) a fost emisă în 16 februarie. Licenţa aparţine acum SC Raioga SRL, al cărei asociat unic este Ioan Gagiu. În 2012, ea aparţinea SC Ramidona SRL, ai cărei asociaţi erau Ionel Cosmin Gagiu şi Mirabela Gagiu. Pentru acest studiu, soţii Gagiu nu au acordat interviuri, făcând doar anumite precizări legate de un spot electoral difuzat în ziua referendumului din 2012, pentru care postul a fost somat de către CNA. Inspectorul teritorial CNA susţine că acel spot făcea parte dintr-un „program de tip playlist“. „Incidentul de la GTV din perioada referendumului nu putea fi o defecţiune tehnică, aşa cum se spune, ci o acţiune intenţionată“, spune corespondentul TVR la Craiova.
Constantin Dascălu (PDL) spune că „Am fost o singură dată invitat la GTV, în urmă cu câţiva ani. Nu urmăresc acest post“, iar Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, îl aseamănă cu OTV: „Este un fel de OTV al Doljului. Realizatorul de emisiuni şi directorul postului este finul lui Dan Diaconescu. Are emisiuni aproape copiate de la OTV, dar important este că are foarte multe telefoane în direct“. Părerea primarului Craiovei este împărtăşită şi de Mario-Ovidiu Oprea (PNL), care mai completează cu faptul că „este foarte apreciată în mediul rural, fiind axată pe foarte multe emisiuni care interacţionează şi antrenează telespectatorii“.
TVS – „s-a cam ales prafu’, sărăcie mare“
Conform datelor culese de ActiveWatch, TVS şi-a luat licenţa în luna decembrie 2003, fiind deţinută de SC Fastpromo SRL (acţionari: Gheorghe Maftei şi Adrian Silviu Paraschiv). Din luna octombrie 2012, TVS nu mai emite. „De TVS săracu’ s-a cam ales prafu’. Sărăcie mare. Patronii de la firma lor i-au lăsat să moară de foame. Au încercat să fie echilibraţi, dar este limba de serviciu a primăriei. Sunt slugile primăriei. Dacă nu ar fi fost aşa, nu ar fi rezistat“, susţine corespondentul TVR la Craiova. Mulţi dintre ziariştii de la TVS începuseră să migreze, atunci când a fost realizat studiul, la staţia locală a Digi24, din pricina salariilor.
Constantin Dascălu susţine că TVS avea, la momentul realizării studiului, „şi emisiuni de viaţă […] Nu prea urmăresc acest post, dar e posibil să fie echilibrat“. Mario-Ovidiu Oprea crede că „este o televiziune foarte respectată, o televiziune care s-a maturizat“, iar primarul Lia Olguţa Vasilescu îl vede ca pe un post „de informare, nu unul preponderent politic, pentru că are puţine emisiuni politice, predominând cele culturale, distractive“.
TeleUniversitatea – „cu oameni subţirei ca pregătire profesională“
Licenţa audiovizuală a TeleUniversitatea este deţinută de Universitatea din Craiova şi datează din 23 ianuarie 1996. Ea a fost înfiinţată cu o sponsorizare a omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan, care a donat aparatura, Universitatea punând la dispoziţie spaţiul. Conform spuselor inspectorului teritorial CNA, deputatul PSD Florentin Gust, care a fost director în trecut la Casa de Cultură a Studenţilor, a câştigat un proiect european pentru această televiziune, unde director era soţia sa.
„TeleUniversitatea este văzută ca o televiziune ambiţioasă, dar cu oameni subţirei ca pregătire profesională“, susţine corespondentul TVR la Craiova. Constantin Dascălu spune că urmăreşte rar programele TeleU şi că nu a mai fost invitat de aproape doi ani (din 2010 – n.r.). Lia Olguţa Vasilescu vede acest post ca pe „o pepinieră pentru celelalte televiziuni, un loc unde studenţii se formează“, iar Mario-Ovidiu Oprea crede că „este o televiziune foarte tinerească, i-a încolţit pe candidaţii partidelor politice, cărora nu le-a dat posibilitatea să se eschiveze, punându-i să răspundă în interviuri stradale, în timp real, cetăţenilor“.
Relaţia cu autorităţile – între purtători de cuvânt şi bani
În 2012, relaţia cu autorităţile locale era „în general bună“. „Problemele indicate de către cei intervievaţi au fost: lipsa unui purtător de cuvânt la Spitalul Judeţean, lipsa transparenţei unor instituţii cum ar fi Direcţia de Tineret şi Sport, lipsa personalului specializat în relaţia cu presa, ceea ce duce de multe ori la oferirea de comunicate de presă care sunt pline de greşeli gramaticale sau conţin informaţii eronate“, se arată în studiu. Totuşi, relaţia depinde şi de bani. „În momentul în care eu vin la tine şi vreau publicitate, şi tu eşti un personaj în administraţia locală, eu dacă iau de la tine publicitate nu mai pot să vorbesc niciodată de tine în momentul în care tu îmi dai nişte bani“, crede un jurnalist şi producător de la Oltenia 3TV.
Calitatea ţine de finanţare şi de oameni calificaţi
Conform respondenţilor, „calitatea programelor TV a scăzut din cauza subfinanţării, a pieţei de publicitate care este foarte mică, a aparaturii de proastă calitate, dar şi pentru că în presă au ajuns să lucreze oameni fără calificare, iar salariile foarte mici din presa locală duc la corupţie în sânul breslei. Jurnaliştii din mass-media doljene au salariile cuprinse între 800 şi 1.500 de lei“, se arată în studiu. De asemenea, conform celor intervievaţi, nivelul de pregătire al jurnaliştilor doljeni este apropiat de nota 6. Constantin Tiberiu Pătru, fostul director Oltenia 3TV, considera, în trecut, că „avem şi aici jurnalişti de calitate, dar nu-i folosim din cauza lipsei de eficienţă“.
Duşmanii libertăţii de exprimare, la nivelul oraşului Craiova, ar fi, conform studiului, „lipsa curajului jurnaliştilor de a se exprima; autocenzura din cauza presiunilor economice şi politice, «propria prostie», slaba pregătire profesională, jurnalistul care nu are nimic de spus, dar insistă să practice această meserie. Alţi intervievaţi au fost de părere că în Dolj nu există duşmani ai libertăţii de exprimare“.
Pentru realizarea întregului studiu, au fost intervievaţi aproximativ 200 de jurnaliști, editori, manageri, producători din televiziunile locale, politicieni locali, experți media, bloggeri și reprezentanți ai autorităților locale din 15 judeţe ale ţării.
Raportul integral poate fi consultat la adresa www.activewatch.ro/ro/freeex/publicatii/raportul-harta-politica-a-televiziunilor-locale/.
