După patru luni de analize şi discuţii, Craiova ar putea avea de anul viitor un regulament privind cromatica faţadelor clădirilor din oraş
În Bănie nu s-a renunţat la idea ca primăria să fie cea care impune culoarea pe care o va avea o clădire nou construită sau una care se renovează ori se reabilitează termic. Deşi autorităţile locale au recunoscut în dese rânduri că, în anumite zone, „oraşul arată precum o sorcovă“, mult aşteptatul regulament referitor la cromatica faţadelor clădirilor din municipiul Craiova nu a ajuns nici până acum pe masa consilierilor locali, cu toate că despre el se vorbeşte de aproape patru luni. O tentativă în acest sens s-a consemnat la şedinţa ordinară de săptămâna trecută, dar până la urmă „Regulamentul local de urbanism referitor la cromatica faţadelor pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor“ nu a putut fi introdus peste ordinea de zi.
„Cred că se va tot amâna până la calendele greceşti“, a spus atunci supărat arhitectul Emilian Ştefârţă (care este şi iniţiatorul regulamentului în cauză), atrăgând un zâmbet lung din partea primarului Antonie Solomon. Pe motiv că nu a avut în spate un raport de specialitate şi că nu s-au respectat anumite termene legale de informare, dar şi pentru că nu îşi justifica urgenţa, regulamentul a fost lăsat pentru şedinţa de la sfârşitul lunii decembrie. „Să ne uităm la aceste clădiri care sunt în construcţie, câte se anvelopează, ce culori au şi apoi să vedem urgenţa“, a fost argumentul cu care consilierul local Sabin Giurgiu a încercat să le demonstreze colegilor săi că un astfel de regulament este extrem de necesar şi că el trebuie votat cât mai repede.
„Nu putem lăsa oraşul la discreţia gustului îndoielnic“
Şi în raportul depus de arhitectul Emilian Ştefârţă se arăta necesitatea unui regulament privind cromatica faţadelor clădirilor. „Avem stringentă nevoie de un astfel de regulament, altfel, în câţiva ani, lăsat în voia sorţii şi la discreţia gustului îndoielnic, oraşul va fi victimă sigură a stridenţelor, lipsei de adecvare şi a kitch-ului fără margini“, susţine în scris consilierul local.
Ştefârţă mai menţionează în raportul său că un asemenea regulament trebuie să se refere atât la clădirile viitoare, cât şi la cele care s-au executat până acum, şi că el este absolut necesar, pentru că „autoritatea care emite autorizaţia nu are dreptul în momentul de faţă să ceară o anumită paletă de culori pentru faţada unei clădiri noi sau a uneia existente care se reface, repară, restaurează sau se reabilitează termic“. „În prezent, oricine poate contesta un refuz de a i se elibera autorizaţia, pe considerentul că se exagerează cromatic într-o anumită situaţie“, a mai spus Ştefârţă, convins „că determinarea unei conduite reglementate pentru viitor este un lucru anevoios, dar care trebuie făcut“.
A dispărut impunerea celor şase culori
„Regulamentul local de urbanism referitor la cromatica faţadelor pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor“ a fost întocmit în vară de arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu, şi a fost supus la vot în şedinţa de consiliu local din luna august. Nu a fost însă aprobat, consilierii considerând că regulamentul mai are lacune şi că trebuie îmbunătăţit. Diaconescu propusese doar şase culori de bază care să fie acceptate pe faţadele clădirilor din Bănie: alb, galben, bej, gri, verde şi bleu, „aplicate în câmpuri care nu depăşesc 90 la sută din faţadă, în nuanţe deschise şi neutre“. Restul de culori „se puteau folosi doar în proporţie de maximum zece la sută şi pe elemente volumetrice distincte ale faţadei“.
Consilierul Emilian Ştefârţă s-a opus atunci regulamentului şi a anunţat că va veni cu îmbunătăţiri. Astfel, după mai multe runde de discuţii la Ordinul Arhitecţilor, a apărut un alt regulament, cel care va fi şi supus la vot în decembrie. Noul regulament scoate obligativitatea celor şase culori şi dă liber la orice culoare, dar specifică faptul că „culorile recomandate pentru tencuiala decorativă sau vopsirii pentru construcţii sunt cele pastelate, cu parametrii de culoare minimă 230 în codul RGB – sistemul general utilizat pentru definirea culorilor (Red – roşu, Green – verde, Blue – albastru)“.
„Prin acest sistem sunt specificate pentru fiecare culoare care sunt cantităţile de roşu, verde şi albastru care o compun. Prin amestecarea acestor trei culori de bază, în diferite proporţii, rezultă şi celelalte culori. Parametrii sunt de la 0 la 256, iar cu cât cifra este mai mare, cu atât culoarea este mai diluată şi astfel se evită nuanţele stridente. Aşa nu ai cum să mai greşeşti“, a explicat Ştefârţă. „Se vor utiliza combinaţii din nuanţe diferite ale aceleiaşi game cromatice şi se vor evita culorile închise, stridente sau saturate“, se mai arată în acest regulament, la articolul 1.
Arhitectul-şef recomandă culoarea
Regulamentul permite şi folosirea de tonuri închise, însă cu condiţia să nu depăşească 20 la sută din fiecare faţadă luată distinct (art. 2). „Culorile tâmplăriei şi învelitorilor, în cazul acoperirii cu şarpantă, vor fi alese în concordanţă cu cele ale faţadelor“, se mai specifică în noul regulament, la articolul 3.
Conform regulamentului, arhitectul-şef al Craiovei va fi cel care va preciza în certificatul de urbanism „parametrii cromatici şi gama de culori recomandată a se folosi în cazul construcţiei ce urmează a se autoriza“. Pentru construcţiile „cu valenţe plastice şi arhitecturale deosebite“ sunt admise şi derogări de la regulament, însă doar în baza unei avizări date de comisia tehnică de pe lângă Primăria Craiova.
Totodată, regulamentul interzice lucrările de intervenţie executate parţial pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirii, ele trebuind să se facă pe întreaga faţadă şi numai în baza unui proiect tehnic. De la aplicarea acestui regulament sunt exceptate clădirile expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, cele deja reabilitate sau în curs de reabilitare la data intrării în vigoare şi clădirile monument istoric.
Sancţiuni de până la 10.000 de lei
Dacă în regulamentul anterior sancţiunile pentru nerespectarea sa erau de la 500 la 2.000 de lei, în cel actual acestea încep de la 3.000 de lei și pot ajunge până la 10.000 de lei, în cazul lucrărilor de reabilitare a clădirilor, executate parţial.
