23.3 C
Craiova
duminică, 28 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitateRomânul vrea să aibă ce pune pe masă

Românul vrea să aibă ce pune pe masă

Un studiu arată că renunţăm la orice, dar nu şi la mâncare. Hainele, medicamentele şi consultaţiile la medic pot să mai aştepte.

Românii intenţionează ca în următoarele şase luni să cheltuiască mai puţin pe haine, dar nu vor să reducă bugetul alocat pentru produsele alimentare, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Winkle, citat de Mediafax.
În privinţa cheltuielilor pentru următoarele şase luni, românii au spus că intenţionează să aloce mai puţin pentru cumpărarea de haine, intenţie apropiată faţa de cea a consumatorilor din Germania şi Olanda.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu mâncarea, un procent redus dintre români intenţionează să îşi micşoreze bugetul (14%), situaţie similară cu cea din Brazilia, China, Canada sau SUA.
Doar 5% dintre germani vor să cheltuiască mai puţin pe mâncare în următoarele şase luni.
O trăsătură comună pentru toate cele 12 ţări în care s-a realizat studiul este afirmaţia „a pierde bani este ca şi cum aş pierde pe cineva drag“.

Doi din zece români merg direct la doctor pentru consultaţii, restul întreabă prietenii

Studiul, realizat în 12 ţări, arată că în Canada, Australia sau Marea Britanie majoritatea populaţiei consideră consultarea unui medic ca fiind prima variantă atunci când au o problemă de sănătate, în schimb doar 23% dintre români consideră medicul prima opţiune. Un procent mai mare (30%) preferă să consulte un prieten sau o cunoştinţă care are simptome similare şi să folosească tratamente alternative.
În comparaţie cu celelalte ţări, un procent mai mic din populaţia României consideră că serviciile şi tarifele oferite de bănci sunt corecte şi justificate şi au încredere în banca cu care lucrează.

Cheltuielile se fac cu mai mare atenţie

Scăderea puterii de cumpărare i-a determinat pe români să strângă cureaua şi să fie atenţi la fiecare leu cheltuit. Chiar şi bugetul  pentru mâncare a fost revizuit de fiecare român, astfel, dacă înainte clienţii aruncau banii pe produse alimentare fără să le analizeze prea mult şi umpleau coşul fără să îşi pună problema dacă şi-l permit, acum situaţia s-a schimbat radical. Consumatorul român a devenit mai atent, caută promoţiile şi cumpără strict ce are nevoie. În 2010, consumul de produse alimentare a scăzut drastic, iar în 2011 această situaţie a continuat, dar la cote mai temperate. „Consumul de produse alimentare precum margarină, muştar, ketchup, ulei a scăzut cu 5-15%, dar cea mai mare scădere s-a simţit pentru pateu. De fapt, întreaga industrie de conserve a scăzut foarte mult, deoarece şantierele s-au închis, iar muncitorii din construcţii erau cei mai frecvenţi cumpărători. Prăbuşirea din construcţii s-a resimţit în vânzările de conserve“, a declarat Manuela Banu, director general Orkla Foods România.
Factorii care au influenţat consumul au fost atât puterea de cumpărare, cât şi alţi factori precum modificări la preţurile la materii prime, aplicarea măsurilor de austeritate. „În ultimul an, preţurile la materii prime au crescut cu 20-80%, iar cele mai mari creşteri au fost în cazul uleiurilor, urmate de făină“, a mai spus Manuela Banu. Creşterea taxelor şi implementarea măsurilor de austeritate au afectat vânzările retailerilor. „După ce s-a modificat TVA, vânzările s-au redus cu 50% în prima lună. După care am început să ne revenim“, a mai spus reprezentantul Orkla Foods.
Criza a adus modificări importante şi în rândul consumatorilor – aceştia au devenit mult mai prudenţi şi mult mai pragmatici. „Acum, consumatorul ţine cont de costul per gram al produsului. Oamenii nu mai fac provizii ca în trecut decât pentru produsele de bază. Țin cont de promoţii, care le aduc valoare adăugată, şi aşteaptă mai mult pentru banii plătiţi, aceştia sunt foarte exigenţi“, se arată într-un studiu realizat de compania Orkla Foods. În raport se mai arată că oamenii nu mai fac cumpărături din impuls şi se orientează către mărci cunoscute, sunt reticenţi în a experimenta noutăţile. Clienţii preferă lanţurile internaţionale, care le conferă certitudinea respectării standardelor de siguranţă alimentară.
• Mediafax

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

7 COMENTARII