Mai mult de jumătate dintre români au în general o părere proastă şi foarte proastă despre şcoala românească şi ar prefera studiul în străinătate pentru copiii lor, arată un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, dat publicităţii odată cu debutul noului an şcolar. Sondajul mai arată că 77% dintre cei intervievaţi consideră că diplomele nu mai au nici o valoare, 51% spun că profesorii sunt slab pregătiţi, iar 50% dintre părinţi ar apela la meditaţii pentru copiii lor.
Aprecierea generală asupra învăţământului românesc este negativă. Cei mai mulţi dintre români (61%) au în general o părere proastă şi foarte proastă despre şcoala românească, în timp ce doar 36% au o părere bună şi foarte bună. 61% dintre români ar prefera studiul în străinătate pentru copiii lor. Comparativ cu învăţământul din Uniunea Europeană, doar un sfert dintre români (26%) cred că avem un învăţământ mai bun, în timp ce 55% cred că învăţământul românesc este mai slab. Principalele motive invocate pentru a justifica această evaluare negativă sunt legate de caracterul neaplicat, lipsa de dotare a şcolilor şi calitatea scăzută a actului educaţional.
Învăţământul românesc este perceput ca fiind preponderent centrat pe informaţie şi rupt de realităţile de pe piaţa muncii. 69% dintre români consideră că învăţământul românesc nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă, ceea ce demonstrează un caracter formativ scăzut al învăţământului actual. Concluzia este întărită şi de faptul că 78% dintre români apreciază că învăţământul este centrat prea mult pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe. Evaluarea se regăseşte şi atunci când 77% dintre respondenţi afirmă că tinerii nu sunt pregătiţi să facă faţă pe piaţa muncii, iar 95% dintre români consideră că reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic.
Şcoala românească scoate absolvenţi slab pregătiţi şi se confruntă cu o devalorizare a diplomelor. Ruptura dintre actul educaţional şi cerinţele de pe piaţa muncii este confirmată şi de faptul că 71% dintre români consideră că absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi, iar 77% cred că diplomele nu mai au nici o valoare.
Prestaţia ministrului actual al educaţiei este considerată modestă. Ponderea covârşitoare a respondenţilor (86%) spun că schimbările frecvente ale legislaţiei din domeniul educaţiei sunt prea frecvente, iar 80% susţin că dotarea şcolilor este deficitară. Alt motiv de reproş ţine de nivelul scăzut al siguranţei în şcoli şi exigenţa scăzută a profesorilor. 86% dintre părinţi sunt îngrijoraţi de nivelul scăzut al siguranţei în şcoli, 97% dintre români consideră că disciplina în unităţile de învăţământ ar trebui crescută, iar 74% dintre aceştia nu sunt de acord că exigenţa ar fi prea mare. Ca o confirmare a nevoii de disciplină, 84% dintre respondenţi doresc reintroducerea uniformelor şcolare.
Profesorii sunt percepuţi ca fiind prost plătiţi şi relativ slab pregătiţi. 80% dintre români consideră că profesorii sunt prost plătiţi, iar 51% apreciază că aceştia sunt slab pregătiţi, în timp ce doar 41% cred că sunt bine pregătiţi. Învăţământul de stat este perceput ca fiind mai bun decât cel privat (60%), doar 1/3 dintre respondenţi având o părere contrară.
Învăţământul din trecut este idealizat şi considerat mai bun faţă de cel din prezent, 86% dintre români considerând că actualii elevi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut. Actualul sistem de examinare este considerat ineficient, 71% dintre respondenţi apreciind că ar trebui reintrodus examenul la liceu, iar 79%, examenul de treapta a II-a în liceu.
Apelul la meditaţii sau la ore suplimentare este la modă, 50% dintre părinţi fiind în situaţia de a îmbunătăţi actul educaţional formal prin ore suplimentare. Un motiv serios de îngrijorare pentru apelul la meditaţii este şi faptul că 43% dintre români consideră că profesorii nu îşi fac datoria la şcoală. Părinţii elevilor apelează la meditaţii pentru că vor să aibă un copil bine pregătit (91%), la solicitarea profesorilor (43%) şi pentru că şi alţi părinţi fac acelaşi lucru (42%). Cei mai mulţi dintre părinţii care îşi trimit copiii la meditaţii sunt convinşi că elevii sau copiii lor vor avea note mai mari (52%) şi că au şanse mai mari de a urma o facultate (57%). Matematica (88%) şi limba şi literatura română (60%) sunt materiile cel mai des invocate ca obiect al meditaţiilor.
Prezenţa religiei în şcoli este considerată un act necesar. Numai 25% dintre români susţin că promovarea unui cult religios în şcoli ar trebui interzisă, în timp ce 72% sunt în dezacord cu această opţiune.
