Tinerii

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

500 de euro şi o funcţie de conducere îşi doresc absolvenţii români după trei ani de activitate. Dacă n-au experienţă, îşi reduc pretenţiile la 300.
Mii de absolvenţi devin anual posesori de diplome pe care nu le pot folosi. Discrepanţa dintre cursurile universitare şi piaţa muncii este din ce în ce mai evidentă. Încurajaţi de un sistem în care notele mari se obţin fără nici o dificultate, iar specializările se cumpără ca orice bun banal, mulţi dintre tineri aşteaptă un serviciu pe măsura gradului academic: o funcţie de conducere şi un salariu de câteva sute de euro.
12.218 tineri sunt, din această vară, posesori de BA (diplomă de licenţă) sau MA (diplomă de masterat) la Universitatea din Craiova. Cu posturile din administraţia locală îngheţate, cu firme care, dacă nu se-nchid, îşi restructurează personalul, şansele să găsească un loc de muncă sunt din ce în ce mai mici. O analiză cuprinsă într-un raport publicat de Ministerul Muncii privind problemele actuale ale populaţiei tinere din România arăta că munca nu e privită ca o cale importantă de împlinire. „Doar 11% dintre cei intervievaţi consideră munca drept primă condiţie pentru reuşita în viaţă, în România“. Cei mai mulţi consideră că este important „să provii dintr-o familie înstărită, să ai o calificare cât mai înaltă sau să cunoşti oameni bine situaţi“.

Migraţia

În ciuda acestui context, în care piaţa muncii este dinamică, loialitatea - scăzută, iar formarea universitară - neglijată, aşteptările tinerilor sunt, cel puţin în opinia angajatorilor, nerealiste. Mulţi dintre proaspeţii absolvenţi consideră că numărul diplomelor trebuie să fie direct proporţional cu salariul. Un grafic realizat cu patru ani în urmă arăta că doar 35% dintre tineri erau mulţumiţi de remuneraţie, iar atunci când se raportau la nivelul de trai, doar 10,5% dintre respondeţi s-au declarat „mulţumiţi şi foarte mulţumiţi“. De altfel, consecinţa acestor afirmaţii se poate recunoaşte astăzi în fenomenul migrării forţei de muncă bine pregătite. Aproape 30% dintre persoane iau în considerare posibilitatea de a-şi căuta un loc de muncă în străinătate şi doar 21% cred că se pot realiza mai uşor în România decât în străinătate, arăta Observatorul Naţional al Ocupării şi Formării Profesionale a Forţei de Muncă.

Discrepanţa facultate - piaţa muncii

Vorbind despre avântul antreprenorial al tinerilor, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Privaţi Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Valentin Cristea, recunoaşte că acesta este din ce în ce mai timid. „Nu poţi să-i dau unui tânăr fără experienţă 500 de euro sau să-l pui director. Cei de la multinaţionale îi selectează pe baza unor CV-uri serioase, iar întreprinderile mici şi mijlocii cer experienţă. Pentru că angajatorul vrea să ştii ce să faci. Poţi să ai şi cinci diplome, dacă unul care a terminat liceul se pricepe mai bine şi îi este mai de ajutor, atunci este normal să-l plătească mai bine“. Vina însă nu este doar a tinerilor. „La noi e o ruptură uriaşă între facultate şi ce se cere pe piaţă. Foarte puţini termină şi ştiu ce au de făcut. Poate unul dintr-o sută. De ce se-ntâmplă asta? Pentru că tinerii n-au simţul voluntariatului. Nu vor să se ducă, măcar în vacanţe, să facă practică pe la primării, pe la consiliul judeţean, într-un ONG. Apoi, nici statul nu încurajează voluntariatul, oferind facilităţi firmelor care iau studenţi să-i instruiască. Sunt tineri care au o grămadă de diplome - a devenit o boală deja -, dar nu ştiu nimic. Pot să-i dau 500 de euro unui om dacă m-ajută, dacă se descurcă, nu dacă îl iau de la zero şi-l învăţ eu. Dar aici este şi vina părinţilor, a sistemului de educaţie, pentru că nu-i învaţă respectul pentru muncă, pentru ce înseamnă o şcoală bună...“.