Furtul secolului la EM Motru sau sindromul Ceauşescu?

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

DNA Târgu Jiu anchetează ceea ce ar putea fi catalogat drept furtul secolului la Exploatarea Minieră Motru: dispariţia misterioasă a 2,5 milioane de tone de cărbune, în perioada 2006-2009, în valoare de 34 de milioane de euro. Până când expertizele topografice vor scoate la iveală adevărul, o altă ipoteză ar putea dezumfla teoriile procurorilor: muncitorii au umflat pur şi simplu producţiile, pentru a încasa salarii şi prime.  

Furtul secolului sau un mare fâs? Procurorii DNA Târgu Jiu au pus sub urmărire penală zece angajaţi ai Exploatării Miniere (EM) Motru, într-un dosar care vizează dispariţia din depozite a circa 2,5 milioane de tone de cărbune, echivalentul a 34 de milioane de euro pe piaţa de profil. Iată ce s-a întâmplat, după cum susţin părţile implicate. În 2009, minerii de la EM Motru au fost trimişi acasă pentru că exista o supraproducţie de lignit. Aceştia au reclamat că în depozite există însă cu 150.000 de tone mai puţin decât cantitatea raportată. Pe fir au intrat poliţiştii de la IPJ Gorj, iar cercetările au stabilit că era vorba de o greşeală de raportare. Cercetările însă au fost extinse şi de aici încep ciudăţeniile. De la EM Motru au fost ridicate 57 de registre referitoare la funcţionarea utilajelor miniere - acte care au detonat scandalul. Pe baza lor, poliţiştii de la Investigarea Fraudelor au cerut o expertiză Gărzii Financiare.
„Ne-au cerut sprijinul în cazul celor 57 de registre, iar în adresa cu care ni le-au înaintat ne-au cerut să facem calcule privind funcţionarea utilajelor. Am făcut nişte estimări, pe baza acestor registre“, a spus Ioan Pupăzan, directorul coordonator al Gărzii Financiare Gorj. În baza fişelor care pontau orarul de funcţionare a utilajelor, comisarii au calculat cantitatea de cărbune care trebuia produsă, comparativ cu stocurile. De aici rezulta o diferenţă uluitoare, de 2,5 milioane de tone. Ce înseamnă asta, raportat la producţia EM Motru?
„Producţia anuală la EM Motru este de circa 5,4 milioane de tone“, a declarat Daniel Burlan, directorul Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO), din care face parte EM Motru. Potrivit calculelor comisarilor, în perioada 2006-2009 ar fi dispărut jumătate din producţia anuală a exploatării miniere.
Conform spuselor lui Daniel Burlan, DNA a cerut un raport al unui expert topograf în acest caz. „Raportul nu confirmă aceste supoziţii“, susţine directorul. Alte surse spun că raportul este cel puţin discutabil, el fiind comandat de DNA, dar plătit de SNLO. Interesant este că până acum nu există şi o expertiză contabilă în acest caz. Impresionanta cantitate de cărbune care se presupune că ar fi dispărut dă naştere şi la alte întrebări: unde şi cu ce au fost transportate 2,5 milioane de tone de cărbune? Ar fi fost nevoie de 65.500 de vagoane de marfă, cu o capacitate de 40 de tone fiecare. Aceasta ar însemna 1.785 de trenuri de marfă complete, de câte 35 de vagoane fiecare. Nu mai punem la socoteală că aceste trenuri trebuie să aibă rute aprobate, avize de provenienţă şi însoţire a mărfii, documente de livrare şi recepţie etc.

Expertiza topografică poate face lumină în acest caz

Interesant este şi modul de înregistrare a fluxului de producţie din exploatările miniere. Productivitatea este măsurată prin înregistrarea timpului de funcţionare a utilajelor. „Este mai greu de explicat, dar excavatoarele cu rotor de mare putere care fac decopertările sunt pontate la timpul de funcţionare. În funcţie de acesta şi de capacitatea prevăzută în fişa tehnică se estimează producţia. Evident, producţia poate fi măsluită, din diferite considerente, cum ar fi îndeplinirea parametrilor stabiliţi, cu tot ce decurge de aici: salarii, prime etc. Pot să apară diferenţe între producţia raportată şi ceea ce se află în stoc“, a explicat un specialist care a lucrat în domeniu.
Pentru specialiştii care lucrează în aceste exploatări încă din timpul regimului comunist, umflarea producţiei pentru încasarea de stimulente nu este o practică nouă.
De altfel, în perioada 2006-2009, în presă au apărut unele articole cu privire la producţiile record ale EM Motru. Spre exemplu, în 2007 cariera era lăudată pentru producţia record, de 5,7 milioane de tone.
Dacă această variantă este cea corectă, producţiile umflate raportate de unitate s-au întors la un moment dat împotriva salariaţilor: au fost trimişi în şomaj tehnic, pentru că aveau prea mult cărbune pe stoc. Dacă varianta furtului rămâne în picioare, asistăm la furtul secolului în industria minieră din România.