Termopraf şi pulbere

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Primăria Craiova i-a văduvit pe localnici de zecile de milioane de lei (sutele de miliarde de lei vechi - n.r.) de care ar fi putut beneficia pentru reabilitarea termică a blocurilor.

Statistică dezastruoasă, dar nu surprinzătoare, pentru autorităţile publice din Craiova la capitolul reabilitare termică a blocurilor de locuinţe: 593.000 de lei atraşi în 2009 din fonduri guvernamentale, faţă de 18,46 milioane de lei, sumă alocată în aceeaşi perioadă municipiului Drobeta Turnu Severin, sau faţă de cele peste 19 milioane de lei acordate municipiului Slatina, ca să luăm exemple numai din vecini. În centralizatorul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, ne mai surclasează, de pildă, Lehliu Gară, cu 1,8 milioane de lei, Petrila, cu 2,6 milioane, Călan, cu 1,3 milioane, iar despre Corabia ce să mai spunem: 4,9 milioane de lei. Potrivit centralizatorului MDRL, în 2009 au fost distribuite către primăriile din ţară 360 de milioane de lei pentru creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe. Banii reprezintă partea de cofinanţare a MDRL în programul multianual pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor de locuit multietajate, respectiv partea de 34% din valoarea proiectelor depuse de primării conform vechilor reglementări şi 50% în cazul proiectelor depuse în noul sistem de finanţare: 50% - statul, 30% - autorităţile publice locale şi 20% - asociaţiile de proprietari.

Somn uşor!

În Craiova, beneficiază în acest moment de finanţare de la stat şi de la primărie pentru reabilitarea termică 140 de proprietari de apartamente, din cei aproape 90.000, câţi sunt în municipiu. Este vorba despre cele opt blocuri de la Aeroport şi de blocul 64A, de pe bulevardul Oltenia, pentru a căror reparaţie primăria transpiră de vreo trei ani. Întrebaţi cum este posibil să trecem pe lângă banii oferiţi gratis de guvern, funcţionarii publici încearcă să ne îmbrobodească, conform stilului instituit în administraţia craioveană de câţiva ani încoace. „În celelalte oraşe, probabil că au fost prinse în programul de reabilitare termică mai multe imobile după vechea procedură. În acest moment, este mai dificil să fie puse în aplicare reglementările în domeniu, din mai multe motive (...)“ este concluzia unei pledoarii susţinute de purtătoarea de cuvânt a primăriei, Iulia Mladin. Aceasta încearcă să ne traducă informaţii furnizate de Serviciul coordonare asociaţii de proprietari, condus de Marian Giubelan, care în 2007 a uitat efectiv să deschidă un capitol în bugetul local pentru reabilitarea termică. Scuza lor este că sistemul unicei licitaţii pentru toate fazele proiectului, prezentat de presă la data publicării OUG nr. 18 din martie 2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, a îngreunat mult procedura. Da, dar până atunci ce-aţi păzit, domnilor? În această vreme, craiovenii îşi izolează singuri apartamentele, fără proiecte şi, implicit, fără posibilitatea de a obţine vreodată un certificat energetic în care să fie luată în calcul izolaţia plătită integral de proprietarii locuinţelor.