CE Craiova va depăşi primul dintre termenele de conformare pe mediu asumate cu UE, investiţie evaluată la 60 de milioane de euro. Unitatea furnizează agent termic pentru întregul oraş şi produce 8% din energia electrică a României. Responsabilii pe mediu spun că ministerul de resort caută soluţii.
Complexul Energetic (CE) Craiova riscă să fie închis pe 31 decembrie 2008 din cauză că va depăşi primul dintre termenele-limită din programul de conformare pe mediu pentru reducerea poluării, asumat cu UE. Potrivit Mariei Smarandache, directoarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova, până la sfârşitul acestui an, CE trebuia să pună în funcţiune instalaţia de desulfurare de la Blocul nr. 7, lucru care nu se va întâmpla însă din cauza amânărilor repetate a încredinţării lucrărilor de modernizare.
„Prin autorizaţia integrată de mediu, punerea în funcţiune a instalaţiei de desulfurare avea ca termen-limită sfârşitul lui 2008. CE Craiova nu se va încadra în termen şi riscă suspendarea autorizaţiei de mediu, fără de care complexul nu poate funcţiona“, a precizat Maria Smarandache.
Şi directorul general al CE Craiova, Corneliu Diţescu, spune că termenul va fi depăşit. „Există două lucrări de modernizare pentru care termenele vor fi depăşite. Este vorba de modernizarea instalaţiilor de desulfurare şi cea de reducere a emisiilor de azot. Ele au fost incluse în modernizarea Blocului nr. 7, programată pentru perioada 2005-2008, şi în programul de conformare. Modernizarea a trenat însă, pentru că două licitaţii pentru încredinţarea lucrării au eşuat. În aceste condiţii, vom licita lucrările separat“, a declarat Diţescu, care a mai precizat că a făcut demersuri prin ARPM pentru prelungirea termenelor de punere în funcţiune a celor două instalaţii până în 2011 (azot) şi 2012 (sulf). Instalaţia de desulfurare costă 50 de milioane de euro, iar cea pentru reducerea emisiilor de azot – zece milioane de euro, a precizat directorul Diţescu.
Cheltuieli imense pentru mediu
ARPM Craiova susţine că prelungirea termenelor de execuţie este destul de delicată, evitând să-şi asume o asemenea răspundere. „Am informat Ministerul Mediului, iar la această oră autorităţile caută o soluţie în acest caz. Vom analiza solicitarea făcută de CE Craiova. Trebuie spus că termenele au fost negociate în defavoarea complexului“, a mai spus Maria Smarandache, directoarea ARPM Craiova, lăsând ministerului ultimul cuvânt în acest caz. De altfel, se pare că în curând va avea loc o dezbatere pe tema tuturor termocentralelor din ţară, care suportă cu greu cheltuielile legate de investiţiile de mediu. Spre exemplu, potrivit ARPM, sucursala Işalniţa, care apaţine de CE Craiova, şi-a propus investiţii eşalonate pe perioada 2006-2012. Cele mai mari cheltuieli sunt programate pentru reducerea emisiilor de gaze nocive în aer, la acest capitol fiind previzionate peste 307 milioane de euro.
Urmează ameliorarea poluării în apă (25.000 de euro), sol (30.000 de euro) şi investiţia pentru gestionarea deşeurilor (60.000 de euro). Sucursala Craiova II (Şimnic) are un program mai scurt, eşalonat pe perioada 2006-2010. Pentru ameliorarea poluării aerului, sunt prevăzute cheltuieli de peste 108 milioane de euro, urmând ceilalţi factori: apă (2,8 milioane de euro), sol (50.000 de euro), deşeuri (30.000 de euro) şi zgomot (130.000 de euro). În total, CE Craiova trebuie să investească, potrivit programului de conformare, 418 milioane de euro. De asemenea, investiţiile la CE Turceni se ridică la 876,8 milioane de euro, iar cele de la CE Rovinari – la 366 de milioane de euro.
Bănia riscă să rămână în frig
Ce ar fi însemnat oprirea activităţii la CE Craiova? Lăsarea în frig a Craiovei, în mijlocul iernii. Complexul are o cotă de piaţă de 7-8% din producţia totală de energie electrică din România şi una de 17-18% din producţia totală de energie electrică pe bază de cărbune din ţară.
Pe de altă parte, CE Craiova a fost în centrul atenţiei zilele acestea, după ce Teodor Atanasiu, preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), a anunţat că intenţionează să privatizeze până la sfârşitul anului CE Craiova. Declaraţii mai degrabă politicianiste, având în vedere că toţi specialiştii spun că privatizarea unei asemenea unităţi cere timp, nu se poate face în grabă. Conform intenţiei lui Atanasiu, privatizarea cu un investitor strategic ar fi completată cu o majorare de capital şi cu acordarea către salariaţi a până la 8% din capitalul social. La această oră, AVAS este acţionarul majoritar al CE Craiova (cu 72,88% din capitalul social), alături de Fondul Proprietatea (24,98%) şi ICM SA (2,13%).
