31.7 C
Craiova
vineri, 7 iunie, 2024
Știri de ultima orăActualitateGherceşti, câmp de luptă

Gherceşti, câmp de luptă

Consiliile locale au transformat terenurile arabile din jurul Craiovei în intravilan, crescându-le valoarea de câteva zeci de ori. Preocupaţi de tranzacţiile cu terenuri, edilii au uitat să rezolve certurile pe pământ dintre săteni.

Gherceşti pare a fi, de departe, cea mai agresivă dintre comunele care vor să se „înfigă“ în Craiova. Din oraş şi până aici sunt aproximativ zece kilometri, distanţă care în câţiva ani ar putea să dispară prin extinderea intravilanului comunei către municipiu. Pentru că metoda era mult prea lentă pentru cei care au cumpărat teren arabil şi voiau să vândă intravilan, s-a recurs la alta, mult mai rapidă. Consiliul local a decis extinderea intravilanului localităţii Gherceşti, începând din spatele Fabricii de Avioane din Craiova, către comună, pe o suprafaţă de circa 300 ha, în tarlalele 41 şi 42. În aceste condiţii, valoarea sutelor de hectare de teren a crescut brusc de la patru-cinci euro pe metrul pătrat, atunci când terenul era arabil, la 30-40 de euro/mp. Explicaţia primarului Cornel Păpăroiu este dezarmantă: „Am extins intravilanul Gherceştiului începând de la Fabrica de Avioane şi parcul industrial, pe motiv că acolo este zonă industrială pe teritoriul nostru administrativ. Ne-am legat de un grup de câteva case care erau în zonă şi vom merge cu construcţiile către Gherceşti“. Motivaţia poate fi adevărată, cu o condiţie şi o precizare: casele care au constituit baza „legală“ de extindere a intravilanului Gherceştiului ar fi trebuit să aibă autorizaţie de construcţie şi nu aveau. Dacă edilii susţin că situaţia terenurilor de la Fabrica de Avioane a fost lămurită rapid, hotărârea de extindere a intravilanului nu a primit avizul de legalitate de la prefectură. În plus, comuna nici nu are Plan Urbanistic General. Cu toate acestea, se emit într-o veselie certificate de urbanism pentru vânzarea terenurilor.

 

„Naţionalizat“ cu 2%

 

Mihai Mitrache a cumpărat, în urmă cu câţiva ani, trei bucăţi de teren în tarlaua 28. Lângă el se află rezerva primăriei, în suprafaţă de aproximativ 2.700 de metri pătraţi, care a fost dată în proprietate unui cetăţean ce avea hotărâre judecătorească. În spatele terenului acestuia au fost puşi în proprietate alţi trei cetăţeni, care aveau acces la stradă printr-un drum trasat sub formă de „L“ şi care le delimita proprietăţile de fosta rezervă a primăriei şi, pe o porţiune de câţiva zeci de metri, de proprietatea lui Mitrache. La scurt timp, între Mitrache şi vecini s-a declanşat un scandal pe motiv că, după măsurătorile pentru planul parcelar, tarlaua 28, unde sunt poziţionate proprietăţile în discuţie, era mai mică în realitate decât suprafaţa adunată din titlurile de proprietate. Din acest motiv, primarul şi cadastraşul care a executat lucrarea parcelară au hotărât ca fiecărui cetăţean din aceastră tarla să i se ia 2% din proprietate. Conform hotărârii celor doi oficiali, cei 2% trebuia luaţi doar din spatele tarlalei, amplasamentul la stradă rămânând neschimbat. Cel care s-a opus acestui lucru a fost Mitrache, pe motiv că el are act de vânzare-cumpărare care s-a întocmit pe baza unui cadastru şi nu acceptă să i se ia din ceea ce a cumpărat cu bani. „Au venit şi mi-au mutat parii şi m-au ameninţat că mă bat. Să se refacă măsurătorile cu toţi proprietarii de faţă, nu ca acum, pe furiş“, a spus Mitrache.

 

A dispărut drumul şi a rămas scandalul

 

Primarul are şi el o explicaţie: „A trebuit să micşorez cu 2% suprafeţele celor care deţineau teren în acea tarla, conform legii. Toată lumea a înţeles acest lucru, numai Mitrache nu. O ţine una şi bună că el a avut cadastru când a cumpărat şi nu cedează nimic din proprietate. I-am zis că trebuie să-şi mute parii doar în partea dinspre canal, dar el nu şi nu. Cel care a fost pus în proprietate din rezerva primăriei, poziţionată lângă el, a acceptat chiar să ia mai puţin decât avea dreptul, pentru că, după ce am făcut cale de acces, i-au mai rămas doar 2.300 de metri pătraţi, în loc de 2.700“, a declarat Cornel Păpăroiu, primarul Gherceştiului.

Cum, necum, drumul de acces care înconjura fosta rezervă a primăriei nu mai există. Într-o sesizare făcută la redacţie, Mihai Mitrache spune că terenul vecin cu el a fost vândut în 2004 fără cadastru unei foste directoare din Craiova. Mitrache susţine că acelaşi teren a fost revândut în urmă cu câteva luni cu 40.500 de euro. În acel moment au dispărut şi drumurile de acces care despărţeau proprietatea lui de cea care a fost vândută.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

7 COMENTARII