600.000 de oameni decedaţi în urma dezastrelor naturale, 150.000 morţi din pricina căldurii extreme şi a bolilor generate de schimbarea climei, 70.000, din cauza caniculei doar în Europa, într-un singur an, este scenariul unui coşmar care abia a început.
„Protejarea sănătăţii împotriva schimbărilor climatice“ este sloganul sub care s-au desfăşurat ieri în întreaga lume acţiunile de celebrare a Zilei Mondiale a Sănătăţii, sărbătoare care anul acesta coincide cu aniversarea a 60 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Aceasta trage un semnal de alarmă asupra consecinţelor grave, pe care schimbarea climei le are asupra sănătăţii. Acestea sunt creşterea numărului cazurilor de boli infecţioase, decesele din ce în ce mai numeroase din cauza temperaturilor foarte mari, a lipsei apei potabile sau a calamităţilor. Cei mai sensibili la schimbările climatice sunt copiii, bătrânii, persoanele cu dizabilităţi, populaţiile sărace sau izolate de pe glob, dar şi relieful.
15.000 de morţi în Franţa
Înrăutăţirea stării de sănătate din cauza schimbării climei are loc deja, avertizează oficialii OMS. Îmbolnăvirile legate de climă sunt răspunzătoare pentru peste 150.000 de decese şi 5,5 milioane de ani de viaţă sănătoasă pierduţi într-un an, dezastrele legate de climă au dus la peste 600.000 de decese anual, mai ales în ţările în curs de dezvoltare. Chiar şi în Europa, vara cu temperaturile extrem de ridicate din 2003 a provocat mai mult de 70.000 de decese. 15.000 de cazuri au fost semnalate doar în Franţa, în zece zile de caniculă. Bolile generate de climă, cum ar fi diareea, malaria, malnutriţia, au cauzat mai mult de trei milioane de morţi la nivel mondial.
Ne îndreptăm spre dezastru
Începând din 2003, schimbările climatice s-au făcut simţite dramatic şi în România, inclusiv în zona Olteniei. Inundaţii catastrofale, vijelii, caniculă sunt fenomene extreme, care se repetă în fiecare an, dar cu intensitate din ce în ce mai mare.
Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, în săptămâna 26 iulie-1 august a anului 2005 au murit din cauza caniculei 56 de persoane. Alte 19 decese s-au înregistrat în iunie 2007, în interval de doar trei zile. Numărul este foarte mic comparativcu ceea ce s-a întâmplat în Franţa, dar neobişnuit de mare pentru România.
Nici previziunile pentru următorii ani nu sunt încurajatoare, susţin specialiştii în sănătate publică. „Dacă nu vor fi oprite tendinţele actuale de încălzire globală, temperaturile ridicate, nivelurile crescute ale apelor mărilor şi vremea extremă (valuri de căldură, furtuni, inundaţii, secete, cicloni etc.) ar putea duce la lipsuri importante de alimente, apă şi carburanţi, pierderi de vieţi şi cămine, migraţii în masă, decese şi suferinţă. Ucigaşii sensibili la climă, cum ar fi malaria, subnutriţia şi diarea, care deja provoacă mai multe milioane de decese într-un an, pot lovi şi mai tare în viitor“, susţine dr. Narcisa Dinică, şefa Biroului de Promovare a Sănătăţii din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Dolj.
Protejarea planetei, o decizie personală
Singura posibilitate de a preveni dezastrul spre care ne îndreptăm este ca fiecare dintre noi să conştientizeze ce se întâmplă şi să întreprindă ceva. Încălzirea globală (efectul de seră) este o consecinţă a suprasaturării atmosferei cu dioxid de carbon şi alte gaze de seră. Cei mai mari producători de gaze de seră sunt autoturismele şi coloşii industriali. Defrişarea masivă este un alt motiv pentru care concentraţia dioxidului de carbon din aer este în creştere, copacii fiind marii consumatori de dioxid de carbon şi, în acelaşi timp, producători de oxigen.
