Ministerul Sănătăţii a modificat criteriile de evaluare a managerilor de spital cu unele mai uşoare, pentru că mai mult de jumătate dintre cei evaluaţi şi-ar fi pierdut posturile. Sfidând trendul, managerii doljeni, majoritatea liberali, obţinuseră calificativele bine şi foarte bine.
Ministrul liberal al sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat joi schimbarea criteriilor de apreciere ale managerilor de spitale, în condiţiile în care jumătate din managerii evaluaţi până în prezent nu îndeplinesc condiţiile pentru a-şi păstra funcţiile.
Ministrul a prelungit şi perioada de evaluare până pe 30 aprilie. „Este vorba de completarea unor noi formulare, în care se introduc indicatorii, se face calculul şi se vede gradul de realizare, în funcţie de care candidatul primeşte un punctaj. Nu vor mai fi calificative“, a precizat Ştefan Popescu.
Toţi managerii de spitale care vor rămâne în funcţie după evaluare vor fi obligaţi să urmeze un curs de specializare de trei luni, la Şcoala Naţională de Management Sanitar, iar cei cu punctaj satisfăcător, un curs suplimentar specific.
Cum era
Până în prezent, evaluarea
s-a făcut în baza unor calificative, acordate prin Ordinul nr. 112, modificat în februarie 2008, susţine dr. Ştefan Popescu, directorul adjunct al Autorităţii de Sănătate Publică Dolj.
„Practic, activitatea managerilor era analizată în funcţie de îndeplinirea unor indicatori de performanţă. În funcţie de aceşti indicatori, se întocmea punctajul final. Un manager putea astfel să obţină calificativul foarte bine, bine, satisfăcător sau nesatisfăcător. În cazul în care punctajul era satisfăcător, trebuia să se facă o reevaluare după şase luni. Un calificativ nesatisfăcător era echivalent cu rezilierea contractului de management“, a declarat Popescu.
Reprezentanţii ASP Dolj sunt de părere că noile criterii nu vor schimba situaţia în judeţul Dolj. Managerii de aici au obţinut, la o primă evaluare, numai calificativele bine şi foarte bine, astfel că după reevaluare vor fi şi mai buni.
Managerii doljeni, buni şi foarte buni
Rezultatele din Dolj arată că sistemul sanitar este gestionat cu profesionalism, deşi nu s-ar zice văzând în ce hal au ajuns spitalele. Iată doar un exemplu. La Spitalul de Urgenţă Craiova, al cărui manager, Cristina Calangiu (liderul liberalilor craioveni), a obţinut calificativul foarte bine, mai tot timpul nu funcţionează aparatele de radiologie. Ca să facă economie, managerul s-au gândit iniţial să nu mai încheie contracte de service, deşi legea îl obliga. Spitalul a avut însă bani ca să-şi plătească propriii angajaţi care şomau la Radiologie, dar şi firma privată cu care a încheiat contract pentru a face bolnavilor din spital aceste investigaţii. Altă problemă este cea a veşnicelor gunoaie care împânzesc curtea unităţii sanitare şi care sunt ridicate cu regularitate, abia după ce directorul administrativ le vede poza în ziar. Din cauza gunoaielor, prin curtea spitalului s-au pripăşit câini vagabonzi şi şobolani.
Ce să mai vorbim de bieţii bolnavi care se calcă în picioare stând la cozi interminabile la biroul de internări sau în policlinică pentru o consultaţie. Sau, mai bine, să amintim de alocaţia de hrană, redusă atât de mult (2,5 lei faţă de şapte lei, cât este aprobat de minister), încât pacienţii trebuie să-şi aducă mâncare de acasă. Mai merită amintit aici şi eşecul primei externalizări, cea a curăţeniei. După mai puţin de un an de la realizarea ei, conducerea spitalului este pe cale să rezilieze contractul cu firma care face curăţenie, pe motiv că nu respectă prevederile din contract referitoare la salarii.
Şi dacă astfel se prezintă situaţia la Spitalul de Urgenţă Craiova – unitate sanitară etalon în Dolj, ce să mai vorbim de celelalte spitale.
„Este vorba de completarea unor noi formulare, în care se introduc indicatorii, se face calculul şi se vede gradul de realizare, în funcţie de care candidatul primeşte un punctaj. Nu vor mai fi calificative“.
Dr. Ştefan Popescu, director adjunct la ASP Dolj
