Lichidatorii ICM SA solicită transformarea în acţiuni a creanţelor în valoare de peste 2.000 de miliarde de lei vechi pe care le au de încasat de la complexurile energetice din Oltenia. Legea care prevede acest lucru este în vigoare din 2005, dar nu a fost pusă în totalitate în aplicare. CE Turceni şi CE Rovinari riscă să rămână fără 30% din capitalul social, intrarea unor investitori privaţi fiind practic deschisă dacă aceste pachete sunt vândute pe piaţă.
Statul român ar putea transforma în acţiuni datoriile de peste 2.000 de miliarde de lei vechi, pe care complexurile energetice din Oltenia le au către Societatea Comercială pentru Închiderea-Conservarea Minelor (ICM) SA, firmă aflată la ora actuală în faliment. Practic, 30% din capitalul social al celor două unităţi ar putea ajunge în mâinile unor investitori privaţi, o eventuală majorare de capital determinând statul să piardă controlul asupra Complexului Energetic (CE) Turceni şi CE Rovinari, două din unităţile importante ale sistemului energetic românesc. Povestea datoriilor a început în 2004, în timpul guvernării PSD. Astfel, prin HG 103/2004, toate datoriile către stat ale Companiei Naţionale a Lignitului Oltenia (CNLO), în valoare de peste 20.000 de miliarde de lei vechi, au fost transferate către o nouă entitate, Societatea Comercială pentru Închiderea-Conservarea Minelor (ICM) SA.
Activele, în schimb, au luat drumul Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO), o societate nou-creată, fără datorii. Interesant este că ICM SA nu a preluat numai datorii, ci şi creanţele pe care CNLO le avea de recuperat de la complexurile energetice, în contul cărbunelui livrat. Aşa se face că CE Turceni, CE Rovinari, CE Craiova, CET Govora (Vâlcea) şi CET Halânga (Braşov) au de plătit către ICM circa 3.000 de miliarde de lei vechi.
Cele mai mari creanţe, în valoare de circa 1.200 de miliarde, le înregistrează CE Turceni, urmat de CET Govora – cu 1.000 de miliarde de lei vechi, şi CE Rovinari – 820 de miliarde. Statul are controlul complet doar asupra primelor trei entităţi, celelalte două fiind sub tutela consiliilor locale. Ca să scape de datorii, autorităţile au decis o compensare. Prin Legea nr. 243/2005, creanţele pe care ICM le avea de recuperat de la complexurile energetice trebuia să fie transformate în acţiuni şi să revină ICM SA. Din motive încă neelucidate, doar în cazul CE Craiova prevederile acelei legi au fost puse în aplicare. În contul unei creanţe de circa 53 de miliarde de lei vechi, ICM SA a devenit acţionar cu 2,13% la această unitate.
Lichidatorii şi-au început treaba
Anul trecut, două firme private, ITUC INDUSTRY SA Motru şi SC ARC SA Târgu Cărbuneşti, au cerut falimentul ICM SA. Datoriile către prima firmă, în valoare de câteva sute de milioane de lei vechi, au fost achitate. În cauză a rămas doar ARC SA, societate controlată de omul de afaceri gorjean Clement Mocanu, apropiat al PSD şi denunţător al lui Nicolae Mischie. Mocanu avea de recuperat prin firma sa o creanţă de circa 6 miliarde de lei vechi. În consecinţă, pe 1 septembrie 2006, la ICM SA s-a deschis procedura insolvenţei, iar pe 22 decembrie 2006 s-a trecut la faliment. Lichidatorul societăţii, BNP Consult SRL Craiova, trebuie să vândă bunurile ICM, pentru a plăti creditorii. Societatea nu mai are însă nimic executabil în patrimoniu.
„ICM are în patrimoniu doar câteva maşini şi birouri, dar are de încasat de la complexurile energetice circa 3.000 de miliarde. Am înaintat notificări atât acestor unităţi, cât şi către AVAS şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, pentru a ne informa ce au de gând: ori transformă creanţele în acţiuni, pe care apoi să le putem vinde, ori ne plătesc datoriile, eşalonat“, a declarat Vlad Babov, directorul BNP Consult, societatea care se ocupă de lichidarea ICM SA. Babov mai spune că în cazul în care statul nu decide ce va face cu aceste unităţi, va trece la procedurile de executare silită, adică blocarea conturilor, urmată de vânzarea de active.
Modificări în acţionariat
Unul dintre pericolele acestei afaceri este ca statul să piardă controlul asupra CE Turceni şi CE Rovinari. În actuala structură a acţionariatului, conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), 15% din capitalul social al CE Turceni este deţinut de Fondul Proprietatea, iar 85% se află în posesia Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Lichidatorii susţin că datoriile ar putea însemna 30% din capitalul social, însă nu este exclus ca viitorii cumpărători ai acţiunilor să vină cu o majorare de capital şi să preia controlul. La CE Rovinari, situaţia este aceeaşi: 14,24% – Fondul Proprietatea şi 85,7% AVAS.
Pe 14 septembrie, BNP Consult a trimis notificări către fiecare unitate în parte, AVAS şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, pentru o decizie în privinţa acestei situaţii. Reprezentanţii complexurilor energetice susţin că au mâinile legate, singura decizie fiind la discreţia guvernului. „Este o problemă foarte delicată, doar ministerul şi AVAS pot să ia o decizie. Noi trebuie la ora actuală să cheltuim mulţi bani pentru investiţiile de mediu asumate la Bruxelles. Luni merg la Bucureşti să vedem ce se decide: ori plătim eşalonat datoriile, ori le convertim în acţiuni“, a declarat Mirel Cristea, directorul CE Turceni. „Mă voi consulta cu specialiştii casei de avocatură care ne reprezintă, pentru a lua o decizie în această privinţă. Este un pericol major ca statul să nu mai deţină pachetul majoritar de acţiuni la CE Rovinari. Se poate vorbi şi despre o privatizare ascunsă, pe sub masă“, a spus, la rândul său, Laurenţiu Ciurel, directorul CE Rovinari.
Situaţia creată la ICM SA a deşteptat şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Gorj, care solicită schimbarea societăţii de lichidare. „ANAF este principalul creditor al ICM, având de încasat la bugetul de stat 19.000 de miliarde de lei vechi şi, conform legii, avem dreptul să solicităm numirea unui administrator. În ultimele luni nu am mai încasat nimic de la ICM, în condiţiile în care ştim că în contul societăţii au intrat sume importante de bani. Din acest motiv, am cerut schimbarea societăţii de lichidare. Judecătoria Târgu Jiu a respins solicitarea noastră, dar am atacat sentinţa la Tribunalul Gorj, de unde aşteptăm un răspuns“, a precizat Gheorghe Paraschivu, directorul Direcţiei Finanţelor Publice Gorj. „Au intrat sume de bani în contul ICM, dar nu am putut plăti nu pentru că aşa au vrut muşchii noştri, ci din cauza unor probleme birocratice. Decizia finală a judecătorilor a fost în august, iar pentru virarea sumelor către bugetul statului trebuie mai întâi să facem tabelul preliminar al creditorilor şi apoi planul de distribuire a sumelor cu care trebuie să fie de acord şi creditorii. Nici noi nu am încasat nici un onorariu până acum. Estimez că prin octombrie banii încasaţi vor fi viraţi, doar n-o să plecăm cu ei acasă“, a răspuns Vlad Babov, directorul BNP Consult.
