Mai mult circ si mai putina pâine, cam acesta era si principiul politicienilor de la inceput de secol XX, când Craiova era un centru politic semnificativ pentru viata natiunii. Lupta politica era atât de crâncena in timpul campaniilor electorale, incât simpatizantii partidelor ajungeau de multe ori sa-si imparta pumni chiar in strada.
In trecut, orasul Craiova a fost considerat unul dintre cele mai importante centre politice ale tarii. Aici se semnau tratate, se legau sau desfaceau aliante politice, iar istoricii din zilele noastre considera ca orasul a avut un rol vital si in infaptuirea Marii Uniri. In 1914 si 1915 au avut loc la Craiova intâlniri electorale la care au participat politicieni precum Nicolae Titulescu, Nicolae Filipescu sau Tache Ionescu care, potrivit specialistilor, au pus bazele programului pentru Marea Unire din anul 1918. Viata politica de zi cu zi din Cetatea Banilor nu urmarea insa mereu un scop atât de nobil. Oamenii politici ai Craiovei de la inceputul secolului XX erau la fel de interesati de „ciolan“ asa cum sunt si cei din zilele noastre. Cârma Craiovei pendula la inceput de secol intre doua mari partide politice, Partidul Conservator – cu doctrina de dreapta (asemanatoare cu cea a liberalilor de azi) si Partidul Liberal – cu doctrina de centru stânga (pesedistii de azi), insa scena politica era intregita si de alte formatiuni, mai mici.
Fiecare partid avea gasca lui de batausi
Daca politicienii din zilele noastre nu se mai gândesc la tinuta decenta atunci când „toarna“ pe post la ore de vârf cuvinte de ocara la adresa adversarilor, personalitatile din lumea politica de inceput de secol XX nu se opreau la insulte. Fiecare partid care se respecta era sprijinit de o gasca de batausi formata in majoritate din rude ale conducatorilor politici (de obicei fini de conditie modesta), care apara reprezentantii partidului in caz de nevoie. Mai ales in campanie electorala, luptele de pe scena politica craioveana ajungeau sa se desfasoare chiar in strada, sub privirile cetatenilor de rând ai orasului. Un scandal care a tinut zile in sir prima pagina a ziarelor a fost acela al bataii zdravene administrate de primarul liberal Nicolae Romanescu conducatorului conservator Tache Ionescu. Alt exemplu care ilustreaza metodele neortodoxe folosite de politicienii din Craiova veche este cel al pataniei conservatorului Chintescu, care a fost tinut inchis timp de trei zile de contracandidati pentru a nu-si face campanie in timpul alegerilor.
Demagogii de ieri
Programul electoral prezentat alegatorilor in campanie si „ambalajul“ candidatului erau la fel de importante pentru politicienii din prima jumatate a secolului XX cum sunt si pentru cei de acum. Promisiunile gen „o sa fac, o sa dreg“ tineau capul de afis al discursurilor politice si erau menite sa-l convinga pe craioveanul de rând ca e bine sa faca semn in dreptul candidatului care promitea marea cu sarea. Printre exemplele cele mai relevante de demagogie politica era taranistul Virgil Potârca, politician care in prag de alegeri promitea ca va introduce sina de tren la Plenita, instala o parte de sina, iar dupa alegeri o scotea. Alt exemplu de demagogie desfasurat sub egida „scopul scuza mijloacele“ viza bautura folosita pentru a atrage alegatorii in campanie. Desi alcoolismul era o problema grava cu care se confrunta societatea craioveana de inceput de secol XX, iar combaterea lui era un punct pe toate programele electorale, in caravana campaniei un loc fruntas il avea butoiul cu tuica din care erau cinstiti alegatorii.
Dosare penale de altadata
Ca si in zilele noastre, matrapazlâcurile politicienilor de altadata tineau si ele prima pagina a ziarelor locale. De obicei, neregulile erau scoase la iveala de contracandidati care aveau interesul ca politicienii care au calcat in strachini sa fie „neutralizati“, cel putin in preajma alegerilor. Un exemplu remarcabil in privinta numarului de dosare penale acumulate de-a lungul anilor este conservatorul Mihai Chintescu care, desi a fost declarat vinovat de foarte multe ori, a scapat basma curata de fiecare data când la putere ajungeau conservatorii. Alt exemplu poate fi considerat si fostul primar al Craiovei, Nicolae Romanescu. Dupa ce a ajuns in parlament, acesta a fost acuzat ca a folosit vagoanele care au transportat piatra utilizata la pavarea centrului Craiovei si platite din bani publici in scop personal, pentru a transporta grâu. Acuzatiile nu s-au concretizat insa in intocmirea unui dosar penal pe numele primarului liberal.
Ziaristii, sabia partidelor
Un rol important in viata politica craioveana de inceput de secol XX il aveau jurnalistii. De obicei, patronii ziarelor craiovene isi plateau angajatii atât de prost, incât singura posibilitate de a-si câstiga existenta era aceea de a accepta sa scrie articole defaimatoare la adresa anumitor personalitati din lumea politica a orasului, in special in prag de alegeri, chiar si in cazul in care informatiile prezentate nu erau adevarate. Pentru materialele cu care candidatii in alegeri isi faceau praf adversarii politici ziaristii craioveni primeau sume importante de bani.
Material realizat cu ajutorul informatiilor furnizate de Toma Radulescu, directorul Sectiei de Istorie-Arheologie din cadrul Muzeului Olteniei
