Majoritatea hipertensivilor afla ca sufera de aceasta afectiune când este prea târziu. Primul semn de boala poate fi infarctul miocardic.
„Boli cardiovasculare“ este termenul generic folosit pentru o serie de afectiuni cum ar fi ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, accidentul vascular cerebral, arteriopatiile periferice etc. Potrivit ultimelor statistici, in România 60% dintre decese sunt cauzate de bolile cardiovasculare.
Simptome
Dintre bolile cardiovasculare, hipertensiunea arteriala este cea mai intâlnita. Doua milioane de români sufera de aceasta boala, insa, in realitate, este posibil ca numarul acestora sa fie mult mai mare, pentru ca foarte multi afla târziu, uneori prea târziu, ca sunt bolnavi. Sunt persoane care traiesc ani buni cu aceasta afectiune, pâna când intr-o dimineata se trezesc cu o durere surda in ceafa sau le curge din senin sânge din nas. „Primele manifestari pentru care se prezinta bolnavul la medic nu coincid totdeauna cu debutul real al bolii. Simptomele de debut ale bolii sunt de regula nespecifice: cefalee (durere de cap) occipitala, mai ales dimineata, la trezire, oboseala fizica si astenie, insomnie, ameteala, asociate cu palpitatii si greutate precordiala“, a spus dr. Cristina Geormaneanu, medic specialist medicina de urgenta in cadrul SMURD. La altii, simptomele sunt ascunse, boala manifestându-se sever, prin infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficienta cardiaca, insuficienta renala sau moarte subita.
Diagnostic
Diagnosticul poate fi stabilit la orice examen medical general printr-o simpla masurare a tensiunii arteriale. Aceasta implica stabilirea celor doua valori, a tensiunii arteriale sistolice, adica presiunea sanguina in momentul in care inima este contractata si pompeaza, si a tensiunii arteriale diastolice – valoarea mai mica – aceasta aratând presiunea sângelui când inima este relaxata. Atunci când inima pompeaza prea mult sânge, iar vasele sanguine se ingusteaza opunând rezistenta, apare hipertensiunea arteriala. In mod normal, tensiunea nu trebuie sa depaseasca 120/80 mm Hg (milimetri coloana de mercur). Ideal ar fi sa avem o tensiune sub 115/75 mm Hg. Hipertensiunea arteriala se instaleaza in momentul in care presiunea depaseste 130/85 mm Hg. La valori foarte mari ale tensiunii apare criza hipertensiva. „Criza hipertensiva este o urgenta medicala. Ea defineste un grup de sindroame in care cresterea severa a tensiunii arteriale este asociata cu deteriorari rapide si ireversibile ale organelor vitale. Cresterea brusca a tensiunii poate determina leziuni la nivelul creierului, inimii si rinichilor, organe care primesc cea mai mare parte din debitul cardiac“, a spus dr. Cristina Geormaneanu.
Factori de risc
Ca in majoritatea afectiunilor, exista si in cazul hipertensiunii arteriale persoane predispuse la imbolnavire. Anumite deprinderi pe care ni le formam pe parcursul vietii pot influenta in mod negativ sanatatea sistemului circulator: sedentarismul, stresul, obezitatea, consumul de alimente foarte sarate si, nu in ultimul rând, fumatul, care favorizeaza aparitia hipertensiunii arteriale.
Alte afectiuni, cum ar fi diabetul zaharat, sindromul de apnee si hipercolesterolemia, insotesc adesea hipertensiunea arteriala. Aceasta poate fi determinata si de cauze genetice, vârsta, sex si rasa.
O data cu inaintarea in vârsta creste valoarea presiunii sanguine, ca urmare a ingrosarii vaselor de sânge, deci, si riscul producerii hipertensiunii arteriale.
Boala poate fi mostenita pe cale genetica. Daca majoritatea membrilor unei familii au hipertensiune arteriala, este putin probabil ca descendentii sa nu faca aceasta boala.
Tratament
In prezent, exista posibilitati reale de tratament care realizeaza scaderea valorilor tensiunii arteriale, incetinirea evolutiei bolii, prevenirea sau intârzierea aparitiei complicatiilor, ameliorarea calitatii vietii si prelungirea duratei de viata a hipertensivilor. Pe lânga tratamentul medicamentos, bolnavul trebuie sa duca un regim de viata echilibrat. Intreruperea brusca a tratamentului antihipertensiv cu unele preparate medicamentoase poate duce la cresterea valorilor tensiunii arteriale. Evolutia bolii depinde de precocitatea afectiunii, de durata tratamentului si de cooperarea bolnavului cu medicul.
Stiati ca…
Negrii fac de doua ori mai frecvent hipertensiune arteriala decât albii.
Hipertensiunea arteriala esentiala este mai frecventa la barbatii sub 40 de ani, devine egal raspândita intre cele doua sexe, intre 40 si 60 de ani, iar dupa 60 de ani apare mai des la femei.
In mediul rural din România hipertensiunea este mai frecventa la femei decât la barbati.
