Fratii Pitigoi, din Tirgu Carbunesti, sint cei mai renumiti lautari din zona Gorjului. Alita, Bebe si Gogu Pitigoi au acompaniat cu viorile si contrabasul cele mai cunoscute voci ale cintecului popular romanesc: Maria Lataretu, Maria Ciobanu, Ion Dolanescu, Romica Puceanu si multi altii.
In plus, gratie talentului, viata le-a oferit sansa de a sta atit la masa regilor si presedintilor Romaniei, dar si a oamenilor de rind, care i-au tocmit pentru a le cinta la nunta sau botez.
Dupa o viata in slujba cintecului popular romanesc, fratii Pitigoi au tolba plina cu amintiri. Ei spun ca, daca ar avea sansa sa o ia de la capat, ar face acelasi lucru: ar cinta, ar cinta si iar ar cinta.
Neamul Pitigoi este unul de lautari. Cind rostesti numele Pitigoi in Gorj, toata lumea stie despre cine este vorba si imediat oamenii incep sa fredoneze o doina sau o hora gorjeneasca. Cei trei frati au mostenit talentul de la bunicul si de la tatal lor, lautari renumiti in zona Gorjului. De mici, au intrat in Ansamblul „Doina Gorjului“. Fratii Pitigoi au avut sansa de a cinta in diferite spectacole si concursuri pe toate scenele din Romania, dar si in citeva tari europene: Bulgaria, Polonia, Elvetia, Franta. Premiul de care se bucura cel mai tare si cu care se mindresc nevoie mare este „Talerul de Aur“, obtinut in 1978, in Grecia.
„In acel an, am avut posibilitatea sa raminem in Grecia si sa muncim. Ni s-a oferit un contract de munca banos. Da’ n-am ramas. Mi-a fost frica. As fi facut avere in Grecia, insa nu regret pentru ca si aici mi-a mers bine. N-am dus lipsa de nimic“, povesteste Bebe Pitigoi, de 73 de ani. Lautarii gorjeni au fost curtati si de alte ansambluri din Elvetia si Cehoslovacia, insa au spus „nu“ si s-au intors acasa, la familiile lor
Doine gorjenesti, si pentru rege, si pentru dictator
In 1991, fratii Pitigoi au fost primiti la resedinta din Elvetia de fostul suveran al Romaniei, regele Mihai I. „Am fost tare emotionat cind regele a iesit si ne-a intimpinat pe scarile casei sale. Avea steagul Romaniei arborat la intrare si a fost tare omenos cu noi, romanii, care i-am trecut pragul. Cind a ajuns linga mine si mi-a intins mina, eu am inceput sa-i cint «Traiasca regele in pace si onor, iubitor de pace si popor!» Majestatea sa a ramas inmarmurit cind m-a auzit cintind imnul“, spune Bebe Pitigoi. Nea Bebe si-a adus aminte de vremea copilariei, cind suita regala trecea in goana cailor pe strazile din Carbunesti: „Veneau la mosia Camarasestilor. Si noi, prichindeii, alergam ca turbatii dupa calesti. Nu reuseam sa ne apropiem prea mult ca nu ne lasau oamenii de paza, da’ noi tot alergam dupa ei“.
Bebe Pitigoi povesteste ca pe cit a fost de mindru si emotionat la curtea regelui Mihai I, pe atit era de nervos si nemultumit cind Nicolae Ceausescu isi anunta vizita in Valea Jiului: „Nu conta ca afara era ger de crapau pietrele sau cald de se topea asfaltul. Noi trebuia sa asteptam in pozitie de drepti pina venea el si sa-i cintam o doina gorjeneasca. Noi cintam, el se prindea in hora cu Leana lui si apoi plecau pe unde aveau treaba.“
Dupa ce o viata a umplut sufletul de bucurie celor care i-au ascultat cintecul, Bebe Pitigoi se roaga ca Dumnezeu sa fie ingaduitor cu el la batrinete: „Ma rog zi si noapte sa nu imi ia miinile ca sa mai pot cinta. Am iubit cintecul, am iubit viata si am iubit-o pe sotia mea, Nela Pitigoi. N-am fost scutit de necazuri in viata, ca orice om de altfel, dar am fost si fericit. Sint multumit“, a spus batrinul. Bebe Pitigoi, la 73 de ani, este tare mindru pentru ca atit cei trei copii ai sai, cit si nepotii ii mostenesc talentul si ca numele Pitigoi va fi pomenit peste ani si ani.
