O vulpiţă mergea prin pădure… La un moment dat, dintr-un tufiş se aude:
– Cucuriguuuuu… Cucuriguuuuu…!!! Atentă, încearcă să localizeze tufişul… din nou:
– Cucuriguuuuu… Cucuriguuuuu…!!! Se apropie de tufiş.
– Cucuriguuuuu… Cucuriguuuuu…!!! Sare în tufiş şi preţ de vreun sfert de oră se aud tot felul de zgomote. La un moment dat, din tufiş iese ursul trăgându-şi pantalonii:
– Măi, ce bine e să ştii o limbă străină!
***
– Nu aveţi nimic de declarat?, îl întreabă vameşul pe călător.
– Ba da, papagalul meu.
– Atunci înseamnă că trebuie să plătiţi o taxă. Sunt scutiţi de vamă numai papagalii împăiaţi.
Omul stă puţin şi se gândeşte. Deodată, se aude o voce răguşită din bagaje:
– Îţi arde de glume? Plăteşte imediat…
