1 de 6

Prin modernizarea acestei artere s-au obţinut locuri de parcare în plus, dar nu în toate zonele în care puteau fi realizate astfel de amenajări.

Au trecut aproape patru luni de când muncitorii de la Delta ACM au început reabilitarea străzii Brazda lui Novac din Craiova. Lucrările se apropie de sfârşit. Ce le-a ieşit constructorilor rezolvă o parte din problemele de trafic ale acestui bulevard. Dar nu pe toate.

Staţie pentru taxiuri

De bun augur poate fi considerat faptul că s-a amenajat şi marcat corespunzător staţia de autobuz din faţa Complexului Baba Novac. Aceasta a fost chiar separată printr-un mic scuar de spaţiul de parcare, astfel încât şoferii să ştie clar unde opresc mijloacele de transport în comun şi să nu mai parcheze acolo. Datorită acestui mic artificiu, staţia rămâne aproape în permanenţă doar la dispoziţia mijloacelor de transport în comun, care nu mai încurcă circulaţia ca atunci când opreau aproape în mijlocul străzii, în zona aproximativă a staţiei, aceasta fiind plină ochi cu maşini parcate ilegal.
Din staţie, către bulevardul Dacia, prima bandă şi-a păstrat, însă, (ca şi până acum) rolul neoficial de parcare, iar asta pe ambele părţi ale străzii, din cauza numărului mult prea mare de maşini. Se întâmplă aşa ceva şi pentru că acolo blocurile erau prea aproape de stradă, astfel că nu se putea reduce lăţimea trotuarului în vederea amenajării unor noi locuri de parcare.
În alte părţi s-a putut. Bunăoară, pe porţiunea dintre strada Doljului şi Complexul Baba Novac, în dreptul fostei staţii de taxi, trotuarul a fost îngustat puţin, făcând astfel loc unei parcări în spic. Banda întâi a fost astfel degajată de maşini. În mod similar a fost amenajată – luându-se din trotuar – o bandă specială destinată staţionării taxiurilor. Această staţie de taxi se dovedeşte de cele mai multe ori insuficientă, neavând decât o capacitate de 12 maşini, mult prea puţin faţă de cele 20-30 de taxiuri care staţionează mai tot timpul în zonă, în căutare de clienţi.
Ar fi fost loc şi peste stradă pentru amenajarea unor parcări în spic, între staţia de autobuz de la Şcoala nr. 24 şi strada Doljului. Pentru asta trebuia îngustată grădina blocurilor (destul de mare) şi mutat puţin trotuarul către blocuri. Din motive care ne scapă, însă, proiectul municipalităţii nu a prevăzut parcări şi pe acea parte. Aşa că maşinile oprite ocupă, ca şi până acum, banda întâi a drumului.

Semaforul-mobilier

Consilierul local Marian Vasile a solicitat în mai multe rânduri executivului municipal, în şedinţele Consiliului Local Craiova, instalarea unor semafoare la trecerea de pietoni din faţa Şcolii nr. 24 „Sf. Gheorghe“, pentru a preîntâmpina accidentele rutiere. Solicitarea venea din partea părinţilor şi cadrelor didactice de la unitatea de învăţământ amintită.
Aceeaşi dorinţă o au de ani buni şi şoferii care trec prin zonă, din cauza faptului că traficul se gâtuie deseori la amintita trecere de pietoni. Cauza: pietonii care trec mult prea agale, unul câte unul, pe trecerea dintre complex şi şcoală, în loc să procedeze în mod civilizat, adică aştepte să se adune mai multe persoane înainte de a traversa. Soluţia ar fi fost un semafor cu buton, precum cel instalat pe strada A.I. Cuza, nu departe de Teatrul „Marin Sorescu“. Dar un asemenea semafor costă şi, în plus, trebuie menţinut în stare de funcţionare. Aşa că municipalitatea a optat pentru o variantă mult mai ieftină – nişte semafoare de avertizare cu lumină galbenă intermitentă, montate la oarecare distanţă de zebră. Semafoare care deocamdată nu funcţionează, ci doar sunt prezente pe stâlp, ca un soi de mobilier stradal. Şi, chiar dacă ar funcţiona, nu vor reuşi să fluidizeze traficul auto, având doar menirea de a anunţa că urmează o trecere de pietoni.
Astfel de semafoare, montate doar de formă, există şi în alte zone din Craiova. Cele mai cunoscute sunt semafoarele din dreptul Uzinei Ford, instalate la insistenţele fabricantului de autoturisme, dar pe care nimeni nu-şi aduce aminte să le fi văzut vreodată în funcţiune.

Parcarea de sub copaci

Cu ocazia reabilitării acestui important bulevard al Craiovei, a fost realizată şi străpungerea către fosta stradă Brazda lui Novac, rămasă de mulţi ani un soi de drum închis, care începea dinspre strada 1 Decembrie 1918 şi se termina în vecinătatea unui bloc veşnic în construcţie, vizavi de o spălătorie auto de pe actualui bulevard. Acum, trotuarul a fost tăiat, iar cele două străzi au fost conectate, asigurând o variantă ocolitoare pentru cei care nu merg către centrul Craiovei.
Primindu-şi destinaţia iniţială, sensul de mers dinspre strada Doljului către strada Constantin Brâncuşi a rămas în continuare un soi de parcare improvizată, cum era până astă-primăvară. Maşinile parcate şi pe stânga şi pe dreapta dau bătăi de cap şoferilor nu tocmai experimentaţi ori celor care conduc maşini mari şi care trebuie să facă slalom pe lângă autoturismele oprite la umbra copacilor. Şi parcate deloc ilegal, pentru că nu există nici un indicator care să interzică aşa ceva.
Iar dacă ar fi să încheiem trecerea în revistă a noutăţilor de pe acest bulevard al Craiovei, nu putem să omitem cele trei noi sensuri giratorii, fiecare dintre ele fiind dotat cu câte o figurină din gard viu. Giratoriile, deşi cam mici, şi-au dovedit utilitatea. Cât despre figurine…

Începerea urmăririi penale împotriva a două persoane juridice este o noutate absolută în ce priveşte o instituţie media, însă urmărirea penală împotriva unor persoane juridice a devenit practică mai ales în zona evaziunii fiscale, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare. DNA a anunţat marţi începerea urmăririi penale împotriva Antena TV Group şi SC Intact Publishing SRL, pe lângă începerea urmăririi împotriva Cameliei Voiculescu, asociat la cele două companii, şi împotriva lui Daniel Matiescu, director general la Intact Publishing. Practic, cele două companii, acuzate de şantaj la fel ca şi cele două persoane fizice, sunt de azi la mâna procurorilor, nimic nu poate mişca fără aprobarea lor.
Potrivit Legii nr. 278/2006, care reglementează răspunderea persoanelor juridice, companiile împotriva cărora s-a început urmărirea penală trebuie să-şi desemneze un reprezentant. Pasul următor este notificarea Registrului Comerţului, iar din acest moment societatea nu mai poate opera schimbări în structura acţionariatului (cesiuni etc.).
Apoi, procurorul de caz poate dispune, în timpul anchetei, măsuri asiguratorii sau măsuri preventive. Potrivit Codului de Procedură Penală, măsurile asiguratorii sunt proprirea de conturi, indisponibilizarea unor bunuri mobile şi imobile, a inscripţiilor ipotecare. Măsurile asiguratorii pot fi contestate la procurorul ierarhic superior.
Măsurile preventive pe care procurorul le poate lua sunt mult mai dure. Astfel, procurorul poate cere suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, în caz că vrea să-şi pună la adăpost activele. Apoi, procurorul poate solicita suspendarea fuziunii, divizării sau reducerii capitalului social al persoanei juridice. Măsurile asiguratorii mai pot viza (art. 479 indice 1 şi 13 din CCP): interzicerea unor operaţiuni patrimoniale specifice care sunt susceptibile să antreneze diminuarea activului patrimonial sau insolvenţa, interzicerea de a încheia anumite acte juridice, interzicerea desfăşurării de activităţi de natura celor în exerciţiu sau cu ocazia cărora a fost comisă infracţiunea. Toate aceste măsuri sunt solicitate în instanţă şi luate de judecător.
Dacă persoana juridică este trimisă în judecată, pedepsele pe care le riscă merg de la amenda cuprinsă între 2.500 şi 2.000.000 de lei, suspendarea activităţii o perioadă de timp până la dizolvarea societăţii, plasarea sub supraveghere judiciară; interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu la trei ani; afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare.
Instituţiile de presă sunt însă exceptate de la unele pedepse. În cazul de faţă, doar ultimele două pot fi aplicate, respectiv interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu la trei ani; afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare.
Pe scurt, întreaga activitate a celor două persoane juridice, în acest caz SC Antena TV Group SA respectiv SC Intact Publishing SRL este, în acest moment, la mâna procurorilor DNA.
Cazul Intact-DNA survine la aproape cinci luni şi jumătate după raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare (MCV). Acesta arată că „au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar“ şi că „atacurile cu motivaţie politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat“. Sursa principală a campaniilor mediatice împotriva unor instituţii şi personaje-cheie ale justiţiei a fost identificată, atunci, de mai mulţi oameni de presă drept trustul lui Dan Voiculescu.
D. Tapalagă, C. Ionescu – HotNews.ro

Camelia Voiculescu este urmărită penal în dosarul lui Sorin Alexandrescu, pentru complicitate la şantaj, alături de ea fiind cercetate şi SC Antena TV Group şi SC Intact Publishing SRL, pentru şantaj, a anunţat, ieri, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Procurorii au extins cercetările în dosarul în care directorul general al Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, este acuzat de şantaj şi au dispus începerea urmăririi penale pentru Camelia Rodica Voiculescu (foto), în calitate de asociat la SC Antena TV Group SA şi la SC Intact Publishing SRL, pentru complicitate la infracţiunea de şantaj, se arată într-un comunicat de presă al DNA remis, ieri, agenţiei Mediafax.
În acelaşi dosar a fost începută urmărirea penală faţă de George Daniel Matiescu, director general al Intact Publishing SRL, pentru complicitate la şantaj.
De asemenea, sunt cercetate SC Antena TV Group SA şi SC Intact Publishing SRL, pentru şantaj, a precizat DNA.
„Din ordonanţa de extindere a cercetărilor şi începere a urmăririi penale întocmită de procurori a rezultat că există indicii concludente şi temeinice cu privire la participarea altor persoane fizice şi juridice, care au comis, sub forma autoratului şi complicităţii, acte materiale specifice infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului Alexandrescu George Sori“, a arătat DNA.
Potrivit actelor întocmite de procurori, în perioada 16 aprilie – 24 mai 2013, Sorin Alexandrescu l-ar fi constrâns pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei să semneze un contract în condiţii prestabilite, impuse directorului general al Antena TV Group, sub ameninţarea că, în caz de refuz, va da în vileag fapte presupus compromiţătoare pentru acesta şi că, în acest scop, va fi realizată o anchetă jurnalistică.
„Pe de altă parte, inculpatul a dispus trimiterea, către partea vătămată şi către alte persoane, a unor adrese de informare emise de Intact Publishing SRL şi semnate de învinuitul Matiescu George-Daniel, în calitate de director general, prin care, sub pretextul desfăşurării anchetei jurnalistice, se solicitau relaţii privind împrejurarea care făcea obiectul şantajului“, au mai arătat procurorii.
Totodată, pe posturile de televiziune aparţinând Antena TV Group au apărut informaţii cu privire la compania RCS&RDS, al cărei administrator era Ioan Bendei, aspect de natură să accentueze convingerea că ar putea fi date publicităţii materialele compromiţătoare.
„Începând cu 9 mai 2013, pe două posturi de televiziune din cadrul Antena TV Group a fost difuzat un spot publicitar în cuprinsul căruia se făcea referire la ancheta jurnalistică care ar fi vizat împrejurări presupus compromiţătoare pentru partea vătămată. Cu ocazia mai multor întâlniri, inculpatul Alexandrescu George Sorin i-a reamintit părţii vătămate că singura posibilitate de a evita efectele negative produse de o campanie media privind persoana sa şi, implicit, activitatea pe care o desfăşoară în cadrul companiei este semnarea contractului cu Antena TV Group, în condiţiile impuse“, se mai arată în comunicatul DNA.
Din probatoriul administrat până în prezent a reieşit că Alexandrescu a purtat, în mod constant, discuţii pe marginea întâlnirilor avute cu partea vătămată, atât înainte, cât şi după finalizarea acestora, „cu învinuita Voiculescu Camelia-Rodica, reieşind că aceasta din urmă avea cunoştinţă de actele materiale întreprinse de inculpat, sprijinindu-l constant în acest sens“, au mai arătat procurorii.
Învinuiţilor le-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, a precizat DNA.
Camelia Voiculescu şi Sorin Alexandrescu au fost, ieri, la DNA, aceştia nefăcând nici o declaraţie presei privind prezenţa lor în faţa anchetatorilor anticorupţie.
Chiar în momentul în care se afla la DNA, din partea Cameliei Voiculescu, preşedintele Intact Media Group, a fost remis presei un comunicat în care aceasta acuză „lupta politică a regimului Băsescu“.
De asemenea, Camelia Voiculescu arată, în comunicatul citat, că „nu există nici un cap real de acuzare“ împotriva sa sau a membrilor familiei sale.
Cătălin Lupăşteanu –
Mediafax