Economia subterană în România se cifrează la aproximativ 30% din PIB, iar evaziunea fiscală este estimată undeva în jurul a 10% din PIB, a declarat luni, la finalul întâlnirii cu misiunea FMI, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, citat de Agerpres.
Potrivit unui studiu recent despre Europa de Est, economia subterană a României este estimată la 40 miliarde de euro, din care 22 de miliarde de euro – prejudicii aduse statului prin neplata taxelor şi impozitelor şi necolectarea TVA.
‘Şi estimările noastre arată o economie subterană undeva la 30% din PIB, aproape de cifra de 30-40 miliarde de euro din studiu. Estimarea de evaziune fiscală este undeva în jurul a 10% din PIB, deci 20 miliarde euro ar fi un pic cam mult. Oricum, evaziunea fiscală în România este foarte mare în comparaţie cu alte state europene. Probabil suntem în fruntea clasamentului în Europa’, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.
Preşedintele Consiliului Fiscal: Economia subterană se cifrează la 30 la sută din PIB
Traian Băsescu: Nu am invitat nici un primar PDL să vină în Mişcarea Populară
Preşedintele Traian Băsescu a susţinut în conferinţa de presă de astăzi că nu „a invitat” niciun primar al Partidului Democrat Liberal să vină în Mişcarea Populară, conform Agerpres.
„Vă dau cuvântul meu de onoare că nu am invitat niciun primar PDL să vină în Mişcarea Populară. Nicio legătură nu am avut cu ce s-a întâmplat la Argeş după ce am fost eu ieri. Habar nu am avut că se întâmplă. Orice primar, orice om care a fost acolo poate să confirme că nu am invitat pe nimeni să plece din PDL”, a declarat Băsescu.
UE cere Egiptului eliberarea lui Mohamed Morsi şi a tuturor deţinuţilor politici
Miniştrii de externe din Uniunea Europeană au cerut luni autorităţilor interimare din Egipt să îi elibereze pe preşedintele înlăturat de la putere Mohamed Morsi şi pe ceilalţi prizonieri politici, transmite EFE, citată de Agerpres.
‘Principalele priorităţi ale Egiptului trebuie să fie procesul de redactare a unei Constituţii incluzive şi democratice, organizarea de alegeri libere şi corecte, oprirea încarcerărilor pe motive politice şi eliberarea tuturor deţinuţilor politici, inclusiv a lui Mohamed Morsi’, se arată în declaraţia comună aprobată cu prilejul reuniunii şefilor diplomaţiilor din UE, la Bruxelles.
Potrivit acestora, o altă prioritate pentru autorităţile egiptene trebuie să fie respectarea deplină a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor, inclusiv drepturile femeilor şi ale membrilor comunităţilor religioase. Şefii diplomaţiilor din UE au cerut, de asemenea, ca toate partidele politice din Egipt să poată acţiona în mod liber şi să beneficieze de ‘libertate totală de expresie’. Şefii diplomaţiilor din ţările UE au reiterat totodată importanţa rolului unei societăţi civile ‘active şi independente’.
Potrivit acestora, Egiptul trebuie să ‘avanseze rapid pe calea unui proces de transformare democratică’, inclusiv prin organizarea ‘cât mai curând posibil’ de alegeri democratice. Totodată, cei 27 au salutat intenţia ţării de a invita comunitatea internaţională să supravegheze desfăşurarea viitoarelor alegeri. Miniştrii de externe au recunoscut gravele probleme sociale şi economice cu care se confruntă Egiptul, invitând autorităţile să găsească o soluţie la aceste probleme prin discuţii cu Fondul Monetar Internaţional.
Ministrul afacerilor externe, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles
Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a participat luni, 22 iulie 2013, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care s-a desfăşurat la Bruxelles. Agenda reuniunii Consiliului Afaceri Externe a inclus o gamă largă de subiecte de actualitate, cu impact major pentru politica externă a Uniunii Europene.
Miniştrii afacerilor externe au avut oportunitatea de a analiza cele mai recente aspecte privind evoluţiile din Siria. În urma discuţiilor a rezultat consens la nivelul miniştrilor în ceea ce priveşte asigurarea cadrului necesar demarării Conferinţei Geneva II.
Cu ocazia reuniunii, miniştrii afacerilor externe au decis, prin consens, listarea aripii militare a organizaţiei Hezbollah, în baza Poziţiei Comune 2001/931/PESC privind aplicarea de măsuri specifice pentru combaterea terorismului. Miniştrii au convenit să reexamineze această decizie, după un interval de şase luni. Totodată, a fost adoptată o declaraţie comună, prin care se subliniază angajamentul ferm al UE pentru stabilitatea Libanului, precum şi că listarea aripii militare a Hezbollah nu impietează asupra dialogului cu toţi actorii politici libanezi şi nu afectează furnizarea de asistenţă, inclusiv umanitară, de către UE şi statele membre.
Situaţia din Egipt a fost, de asemenea, evaluată de miniştrii afacerilor externe. Schimbul de opinii a cristalizat reiterarea mesajelor comune ale UE în sensul inacceptabilităţii violenţei indiferent care parte va accede la putere în Cairo. Ministrul Titus Corlăţean a subliniat necesitatea încetării imediate a violenţelor şi restaurarea ordinii constituţionale şi transferarea conducerii către autorităţile civile, printr-un proces electoral care să permită reprezentarea opţiunilor întregii societăţi egiptene, democratic şi transparent. A reafirmat importanţa menţinerii angajamentului şi asistenţei UE pentru Egipt, în această dificilă perioadă de tranziţie.
Perspectivele Procesului de Pace din Orientul Mijlociu s-au aflat în atenţia miniştrilor, din perspectiva evoluţiilor pozitive din ultimele zile. Alăturându-se colegilor săi, ministrul român al afacerilor externe a exprimat satisfacţia pentru rezultatele pozitive ale eforturilor susţinute ale secretarului de stat SUA pentru reluarea negocierilor directe dintre Israel şi Autoritatea Naţională Palestiniană. Miniştrii europeni au reafirmat hotărârea de a continua angajarea constructivă, alături de autorităţile americane, reiterând importanţa ca toate părţile să evite acţiuni care să îngreuneze reluarea dialogului.
Un punct distinct pe agenda miniştrilor afacerilor externe a fost Africa, cu analizarea situaţiei de securitate şi a contextului politic din regiunea Marilor Lacuri. Miniştrii au avut şi un schimb de opinii privind evoluţiile din Somalia, în perspectiva Conferinţei UE-Somalia privind viitorul statului african, care se va desfăşura la Bruxelles, la 16 septembrie 2013. Situaţia din Somalia cunoaşte o îmbunătăţire în sensul scăderii incidenţei actelor de piraterie din largul coastelor somaleze, dar şi a revenirii la ordinea statală legitimă, ca urmare a eforturilor conjugate ale comunităţii internaţionale. Situaţia din Mali a fost, de asemenea, examinată de miniştri, degajându-se concluzia că momentul alegerilor din statul malian va fi crucial pentru stabilizarea situaţiei politice şi a mediului de securitate.
Şefii diplomaţiilor europene au avut o discuţie aprofundată referitoare la evaluarea de etapă a implementării Strategiei UE în domeniul democraţiei şi drepturilor omului. Ministrul Titus Corlăţean a reiterat importanţa Strategiei UE în procesul de promovare a respectării drepturilor omului, valorilor şi principiilor democraţiei şi a exprimat sprijin şi apreciere pentru activitatea Reprezentantului Special UE pentru drepturile omului, Stavros Lambrinidis.
Băsescu îşi menţine afirmaţia privind operaţiunea neautorizată în cazul Hayssam
Preşedintele Traian Băsescu a reiterat luni faptul că îşi menţine declaraţia privind operaţiunea neautorizată pe teritoriul altui stat în cazul Omar Hayssam, conform Agerpres.
„Menţin şi susţin cu tărie această declaraţie”, a spus Băsescu, la Palatul Cotroceni, întrebat dacă îşi menţine afirmaţia de săptămâna trecută.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri că nu poate confirma, dar nici infirma ţara de unde Omar Hayssam a fost preluat.
Şeful statului a spus că nu confirmă că Omar Hayssam a fost preluat din Siria..
Traian Băsescu a fost întrebat de unde a fost preluat Omar Hayssam, în contextul în care a spus că nu confirmă că acesta a fost preluat din Siria.
„Aici este cheia. Cum să vă spun, când România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul altui stat? Nu vă pot confirma, nici infirma nimic”, a răspuns Băsescu.
Peste 100.000 de doljeni vor primi ajutoare alimentare
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a anunţat că peste 116.000 de doljeni vor primi, în 2013, pachete cu produse distribuite în cadrul „Planului anual European de furnizare Ajutoare alimentare în beneficiul persoanelor cele mai Defavorizate” (PEAD).
„Consiliul județean se implică și în acest an în acțiunea de distribuire a produselor alimentare către persoanele defavorizate din Dolj. Legea defineşte foarte clar această categorie a «persoanelor defavorizate», în care sunt incluse familiile şi persoanele singure care au un venit minim garantat stabilit şi primesc ajutor social, şomerii, pensionarii din sistemul public ale căror drepturi sunt sub 400 de lei pe lună, persoanele cu handicap grav şi accentuat neinstituţionalizate – atât adulţi, cât şi copii, precum şi persoanele invalide veteranii sau văduvele de război, persecutaţii politic, eroii martiri ai revoluţiei.
În acest an, din evidența pe care o avem la dispoziţie, peste 116.000 de persoane vor primi ajutoare alimentare constând în făină, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr şi conserve cu carne de porc. Cu siguranţă, ineditul programului din 2013 constă în distribuirea de zacuscă, produs pe care beneficiarii PEAD îl vor primi la pachet cu celelalte bunuri alimentare.
Într-un grafic stabilit cu Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, se estimează că distribuirea alimentelor către depozitele în care vor fi înmagazinate produsele se va face începând cu 1 august.
Mă bucur că, prin intermediul PEAD, un program dezvoltat cu ajutorul Uniunii Europene, consiliul județean vine în sprijinul persoanelor care, din nefericire, sunt lipsite de resursele financiare necesare unui trai decent. Sigur că pentru aceşti oameni ar fi nevoie de mai mult, dar cred că este un ajutor binevenit”, a declarat președintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Un număr de 116.556 de persoane din județul Dolj au dreptul la ajutoare alimentare distribuite prin PEAD, fiind împărțite în următoarele categorii: beneficiari pe baza venitului minim garantat – 38.508 persoane, șomeri – 26.050, pensionari – 39.804, persoane cu handicap – 12.194.
Fiecare beneficiar primește un pachet care conţine: 10 kg de făină, 7 kg de mălai, 0,5 kg de paste făinoase, 4 litri de ulei, 0,8 kg de roșii în suc propriu, 0,4 kg de zacuscă, 0,250 kg de miere, 0,300 kg de carne de porc conservată şi 2 kg de zahăr.
Campioană naţională la zece ani
Ionela are zece ani şi este campioană naţională la judo. Antrenorii o cataloghează ca „vârf de generaţie“ pentru sportul pe care îl practică la categoria ei de vârstă. În doar un an, Ionela a câştigat nouă medalii. Recordul l-a atins în această vară, când într-o singură lună a obţinut patru medalii de aur.
La doar zece ani, Ionela Băran (foto) a atins la judo performanţe greu de egalat. O spun profesorii sportivi, o demonstrează medaliile câştigate până acum, nouă la număr. Toate au fost obţinute într-un singur an. „Prima medalie am primit-o la nouă ani, când m-am apucat de judo. Am luat bronz. De atunci, mă tot duc la concursuri, de unde nu plec fără un premiu“, mărturiseşte Ionela, în timp ce îşi aranjează pe piept câteva dintre medaliile adunate în ultima vreme.
Program de 12 ore pe zi
Povesteşte despre debutul în activitatea sportivă, pe când se afla în clasa a II-a. „M-am dus cu sora mea Cristina la antrenamente, şi de la prima şedinţă m-am îndrăgostit de acest sport. Toate surorile suntem sportive: o soră practică judo, cealaltă atletism. E pasiune de familie“, adaugă Ionela, cu zâmbetul pe buze. Părinţii fetiţei spun că, deşi cele trei fete sunt atrase de sport, Ionela, cea mai mică dintre ele, le-a depăşit pe toate la numărul medaliilor câştigate. „Este foarte ambiţioasă, nu se lasă până nu reuşeşte ce îşi propune. Domnii profesori de la echipa la care este înscrisă o laudă mereu, spun că, dacă va continua în acest ritm, va face carieră în domeniu. Ne rugăm să se întâmple aşa, să se realizeze“, precizează Mariana, mama micuţei sportive. Deşi este încă un copil, Ionela are un program foarte încărcat, pe care îl respectă cu stricteţe. Dacă în vacanţa de vară este mai liberă, în timpul anului şcolar, Ionela începe ziua cu studiu, la Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trişcu“, unde este înscrisă, apoi petrece câteva ore la Centrul pentru copii „Aripi de Lumină“, unde desfăşoară activităţi sociale şi educaţionale, după care încheie ziua cu antrenamente la judo. În total, acumulează 12 ore de lucru pe zi. „La antrenamente, lunea fac norme, marţea am program pentru procedee, miercurea şi joia am meciuri, iar vinerea, exerciţii la coardă. Pe lângă toate acestea, facem şi alte exerciţii, cum ar fi genuflexiuni, flotări, tracţiuni, extensii. M-am obişnuit cu program plin, pentru că am destulă energie. Dacă pot să muncesc, de ce să stau?“, întreabă, retoric, Ionela. Se mândreşte cu medaliile pe care le păstrează cu sfinţenie, patru de aur, două diplome pentru premiul I, o medalie de argint şi două de bronz. Medaliile de aur le-a câştigat în această vară într-o singură lună, la Cupa Nordului de la Baia Mare şi la Campionatul Naţional U11, de la Techirghiol.
„Este vârf de generaţie la judo“
„Ionela este o fată de perspectivă, foarte muncitoare. La vârsta ei, este mare lucru să ajungi campioană naţională, mai ales că la Baia Mare a participat la un concurs în care s-a luptat cu fete dintr-o categorie de vârstă mai mare. La momentul actual, Ionela este vârf de generaţie la judo, pentru categoria ei de vârstă“, a spus Mihai Voinea, profesor la echipa LPS Craiova, antrenorul campioanei naţionale. Cuvinte de laudă la adresa Ionelei au şi reprezentanţii Asociaţiei Vasiliada, a Mitropoliei Olteniei, unde fetiţa ajunge zilnic, pentru a se dedica activităţilor educaţionale şi sociale. „Are o determinare, o energie extraordinară. Este perseverentă, tenace, ambiţioasă, preocupată pentru creşterea continuă a nivelului de cunoaştere, are iniţiativă, este comunicativă“, sunt calităţile elevei campioane pe care le-a remarcat Renata Bănescu, coordonator al Centrului „Aripi de Lumină“. Pentru Ionela, toate aceste cuvinte de apreciere sunt încă un motiv pentru care luptă să atingă noi performanţe. „O să fac tot posibilul să nu îi dezamăgesc pe cei care au încredere în capacităţile mele“, spune Ionela. Şi-a propus să cucerească în continuare medalii de aur, să îşi păstreze titlul de campioană naţională la judo şi, când va creşte mare, să devină antrenoare la acest sport. „Nu mă voi lăsa până nu îmi voi îndeplini acest vis“, promite Ionela.
Gabriela Popescu, Biroul de presă al Mitropoliei Olteniei
AAAS își reduce numărul de angajați cu 25 la sută
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) își va reduce, până în luna septembrie, numărul de angajați cu 25%, de la 272 la cel mult 220, a anunțat, luni, instituția, conform b1tv.
„Măsura vizează, în principal, structura serviciilor suport, dar scăderi vor înregistra şi direcţiile care derulează principalele activităţi: privatizare, creanţe, insolvenţă, politici comunitare, juridică şi de control”, a precizat AAAS prin intermediul unui comunicat.
Săptămâna viitoare, decizia urmează să fie adoptată de guvern.
AAAS are în portofoliu 616 companii, dintre care 316 sunt privatizabile.
Apartamentele, mai ieftine
Anul 2013 a adus scăderi pe piaţa imobiliară, atât la preţuri, cât şi la numărul de tranzacţii. În ultimii patru ani, apartamentele vechi s-au ieftinit cu 40%, iar cele noi – cu 15-25%.
„Preţurile au scăzut pentru că majoritatea oamenilor nu mai lucrează şi au întreţineri foarte mari. De exemplu, am primit un apartament cu trei camere decomandate în Craioviţa, cu 22.000 de lei datorie la asociaţia de proprietari, şi proprietarul îl vinde la preţ de două camere. Sunt mai multe cauze care duc la scăderea preţurilor. Oamenii vând presaţi de asociaţie sau din cauza creditelor bancare. Ne sună executorii şi juriştii de la bănci pentru a ne da imobile la vânzare prin licitaţii. Preţul este foarte mic, între 18.000 de euro la două camere în zone bune şi 34.000 de euro în zone centrale“, a spus Rodica Mitrică, managerul unei agenţii imobiliare.
„Cumpărătorii vor un imobil la cel mai mic preţ de pe piaţă. Ei se duc în 15 agenţii imobiliare şi se interesează de preţul de vânzare al unui apartament cu două camere. La o agenţie găseşti un apartament cu două camere la 35.000 de euro, la alta la 30.000. Vor alege cel mai mic preţ, din cauza situaţiei financiare“, a declarat managerul agenţiei imobiliare.
Oamenii cu putere financiară caută zone centrale, Calea Bucureşti, Brazdă sau Rovine. Craioviţa Nouă rămâne o alegere pentru cei cu un buget mai mic. „Avantajele cartierului Craioviţa Nouă sunt multe. Este cel mai mare cartier al Craiovei, este foarte bine amenajat, oamenii au piaţă, poştă, magazine, şcoli în apropiere“, a spus Rodica Mitrică.
În ultimii ani, lumea se orientează spre cumpărarea unei case. Sunt preferate cele în afara oraşului, deoarece mulţi craioveni fug de aglomeraţia urbană.
„Din cauza întreţinerii foarte mari la imobile, oamenii preferă să-şi pună o centrală pe lemne decât să plătească 600 de lei la două camere pe iarnă. Salariile sunt mici şi mai mult de jumătate se duc pe întreţinere. Toată lumea preferă case. De exemplu, la zece kilometri de Craiova, cea mai ieftină casă la cheie se vinde cu 25.000 de euro. Cea mai scumpă costă 38.000 de euro şi este la patru kilometri de Craiova, în Şimnicu de Sus“, a declarat Rodica Mitrică.
Andreea Melinescu, Claudia Vasiloiu (anul II, Secţia Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Sociale)
Studenţii cu medii mari au pierdut locurile în tabere
După sesiune, orice student visează la o vacanţă. Şi dacă aceasta este oferită de facultate, cu atât mai bine. Povestea taberelor, însă, nu are de fiecare dată un final fericit pentru toţi studenţii cu medii mari.
An de an, Casele de Cultură Studențeşti alocă fiecărei universități, din locurile de tabără care le revin, 85% pe litoralul românesc și 15% la munte. De ele trebuie să se bucure studenții cu rezultate foarte bune la învățătură în pondere de minimum 85%, iar cei care au avut activități în cadrul universităților, la diverse manifestări culturale, artistice, științifice și sportive – în pondere de 15%.
Una dintre cele mai importante probleme care se ivește, în fiecare an, în organizarea taberelor studențești este selecția beneficiarilor, care, de foarte multe ori, este tratată și gestionată superficial de către autoritățile publice, dar și de către universităţi. Timpul alocat proceselor de înscriere şi repartizare duce la haos și creează nemulțumiri în rândul studenților. Perioada este foarte scurtă din cauză că metodologia programului apare mult prea târziu, iar aceștia nu mai pot fi informați corespunzător. Astfel, studenții nu pot accesa locurile pentru tabere sau se văd nevoiți să renunțe la ele, chiar dacă le-ar fi meritat.
„Nu merg în tabără. Pentru că nu am fost informat la timp“
În articolul 6 din Normele privind repartizarea locurilor în taberele studenţeşti este stipulat că Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret repartizează locurile de tabără pe universități, proporțional cu numărul de studenți înmatriculați la forma de învățământ la zi, care sunt finanțați de la bugetul de stat. În Universitatea din Craiova există studenți cu medii mari nemulțumiți de procesul prin care se obţin taberele. Adrian, student la Facultatea de Științe Sociale, consideră că principala problemă e corupția. „Eu mă încadrez perfect pentru că am peste 85% punctaj, am 89, am voluntariat și trei simpozioane naționale, la care am fost premiat cu locul întâi la București și Petroșani. Și, totuși, nu am să merg în tabără, pentru că nu am fost informat la timp”.
Pe lângă lista cu cei aleşi să plece în tabără în funcţie de medie, există şi o listă „de rezervă“ la Universitatea din Craiova, pe care figurează și doi restanțieri, dar şi doi studenţi care au mers şi anul trecut în tabără. Acest lucru se întâmplă deşi metodologia transmisă chiar de minister spune că pot beneficia de tabere doar studenții care au promovat la toate disciplinele din anul anterior de școlarizare, iar în cazul studenților înscriși în anul I, merg cei care sunt integraliști pe primul semestru din anul în curs. Despre această situaţie, decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale, Mihai Radu Costescu, ne-a declarat: „Noi doar am respectat nişte criterii, le-am analizat şi am făcut listele. Pe cei pe care i-am dat la o parte, i-am trecut pe lista de aşteptare, chiar dacă sunt restanţieri sau au mers şi în anii trecuţi, dar ei vor merge doar în cazul în care cei care au obţinut acceptul să meargă în tabără refuză ulterior din diverse motive“. Referitor la informarea studenţilor despre aceste tabere, acelaşi decan a menţionat că studenţii ar trebui să comunice mai mult între ei, dar şi cu organizaţiile studenţeşti.
Taberele, insuficient promovate
Repartizarea locurilor se face de către universitate, pe facultăți. Universitățile sunt obligate să afișeze la loc vizibil, cât și pe site-ul propriu, modalitatea de ocupare a locurilor de tabără. Cu toate acestea, studenții spun că nu au de unde să își ia informațiile. Diana, studentă la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, consideră că ar fi putut să meargă în tabără anul acesta pentru că a avut o medie mare, 9,92, dar nu s-a înscris pentru că nu a ştiut de ele. „Sunt foarte dezamăgită de faptul că nu am știut că pot să merg și eu în tabără. Ar trebui să fie puse afișe în locuri vizibile, iar secretariatele să comunice mult mai bine cu noi“, a spus fata, descumpănită. Studentă la Litere, Ileana împărtășeşte aceeași idee: „Nu știu prea multe despre tabere pentru că nu sunt foarte bine promovate. Din ce am auzit de la colege, au aflat târziu de perioada în care se făceau înscrierile. În plus, am colegi cu medii mici și care, totuși, se duc în tabără“.
De vină e… timpul!
Chiar dacă responsabilitatea repartizării și selecției studenților revine universităților, de multe ori acestea aleg să delege responsabilitatea facultăților, organizațiilor studențești sau studenților membri în Senate și în Consiliile facultăților. Robert Lupițu, vicepreședinte al Uniunii Studenților Români, vorbește despre problemele din sistem: „Eu m-am ocupat, cât timp am fost preşedinte la Asociaţia Studenţilor de la Filosofie, Istorie şi Geografie din Craiova, de procesul de distribuire a locurilor de tabără și nu am avut probleme. Trebuie să recunosc că, la nivel de informare, într-adevăr, studenții constată lipsa acesteia pe bună dreptate. Sunt multe cazuri când la avizier sau pe site au apărut destul de târziu aceste informații. Cu toate acestea, nu ar strica, pentru binele lor, să se intereseze. Din ce am observat eu, anul acesta, procesul de informare s-a realizat, cel puțin pe site-urile facultăților“. În contradicţie cu cele spuse de studenţi, conf.univ.dr. Mirela Cristea susţine că „anul acesta au fost foarte multe înscrieri pentru tabere, dar, din păcate, locuri puţine“. Ea recunoaşte că perioada de înscriere este foarte scurtă. De problema taberelor nu se lovesc doar studenții craioveni. „În această vară, metodologia în ceea ce privește taberele a fost publicată abia la începutul lunii iunie, în plină sesiune de examene de vară și fără alocarea unei perioade suficiente de înscriere a participanților la acest program“, a mărturit Cristi Popescu, vicepreședinte al Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești din România. Tot el susține că timpul scurt în care studenții au putut fi informați despre aceste tabere, cumulat cu perioada târzie în care s-au putut face înscrierile, au dus la foarte multe situații în care studenții care ar fi meritat cel mai mult să beneficieze de aceste tabere nu au aflat de ele în timp util. Până una-alta, mulţi dintre studenţii cu medii mari, dacă vor vacanţă, trebuie să-şi golească propriul buzunar.
Peste jumătate dintre studenţi, nemulţumiţi de întârzieri
În cadrul unui sondaj realizat de Asociaţia Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România în ceea ce priveşte percepția pe care studenţii o au asupra promptitudinii calendarului de selecție din cadrul programului de tabere, doar 11% dintre ei au considerat că acesta a fost unul prompt, în timp ce peste jumătate (53%) au considerat că a fost unul întârziat și foarte întârziat.
Anca Dumitraşcu, Ana Maria Predilă (anul II, Secţia Jurnalism, Facultatea de Ştiinţe Sociale)
