Programul meciurilor de astăzi, de la ora 21.45, din manşa a doua a play-off-ului: FC Basel – Ludogorets, Austria Viena – Dinamo Zagreb, Paok Salonic – Schalke, Arsenal – Fenerbahce (Dolce Sport 2), Legia Varşovia – Steaua (Digi Sport 1).
Cupa României
Porgramul meciurilor de astăzi, din faza a IV-a: ora 17.30: Pandurii II Târgu Jiu – CS Universitatea Craiova, Armata Aurul Brad – Minerul Motru, Chindia Târgovişte – Alro Slatina, FCM Dorohoi – Rapid CFR Suceava, Kosarom Paşcani – SC Bacău, Sporting Lieşti – FCM Dunărea Galaţi, Viitorul Axintele – Farul Constanţa, FC Voluntari – Unirea Slobozia, Juventus Bucureşti – ACS Berceni, CS Baloteşti – Sportul Studenţesc, Inter Clinceni – CS Clinceni, Petrolistul Boldeşti – CS Mioveni, FC Papauţi – Gloria Buzău, Arieşul Turda – Unirea Târlungeni, Avântul Bârsana – Olimpia Satu Mare; ora 20.00: SCM Argeş Piteşti – FC Universitatea Craiova.
Guvernul scoate Plafar din categoria companiilor de interes naţional
Compania Plafar, care a ieşit anul trecut din insolvenţă şi a pierdut şi propriul brand „Plafar“, vândut de autorităţi în 2007 pentru un milion de euro, nu va mai fi considerată companie naţională, având în prezent doar un punct de lucru, şi nu se va mai ocupa decât de prelucrarea ceaiului şi a cafelei. Rămasă fără o reţea proprie de desfacere şi fără dreptul de comercializare a produselor proprii utilizând marca „Plafar“, companiei îi va fi drastic restrâns obiectul principal de activitate şi va fi tratată ca o simplă societate care nu mai desfăşoară activităţi de interes public naţional, relevă un document obţinut de Mediafax. Societatea Naţională Plafar a fost înfiinţată în 1999, având ca obiect principal de activitate producţia, industrializarea şi comercializarea la intern şi la export a plantelor medicinale, aromatice, toxice şi stupefiante. La acel moment, compania avea un capital social de 2,02 milioane de lei, opt sucursale şi acoperire teritorială la nivel naţional. În iunie 2007, statul a cedat însă brandul Plafar către reţeaua privată de farmacii Centrofarm, cu acţionariat străin, pentru un milion de euro, prin contract de cesiune, Societatea Naţională Plafar rămânând astfel fără dreptul de comercializare a produselor proprii cu utilizarea acestei mărci. Cu datorii de 5,1 milioane de lei, Plafar a intrat în insolvenţă în 2009, la cererea acţionarului său majoritar, Ministerul Economiei, procedură din care a ieşit în luna iunie a anului trecut.
Acum, la nivelul guvernului, a fost pregătit un act normativ prin care Plafar, care mai deţine un singur punct de lucru, la Cluj-Napoca, nu va mai fi considerată societate naţională şi îşi va restrânge obiectul principal de activitate la prelucrarea ceaiului şi a cafelei, restrângere de activitate deja introdusă în statutul societăţii. În document se arată că celelalte sucursale ale Plafar au fost desfiinţate, întrucât activele care le deserveau au fost vândute în timpul procedurii de insolvenţă, reuşindu-se astfel plata integrală a tuturor datoriilor societăţii. „Până în prezent, strategia de funcţionare şi dezvoltare a Societăţii Naţionale Plafar nu a fost corelată cu vreo strategie de dezvoltare a culturilor de plante medicinale şi aromatice, iar, ca urmare a ieşirii din procedura insolvenţei, societatea nu a mai fost în măsură să desfăşoare activităţi potrivit obiectului principal de activitate stabilit“, se arată în document. Guvernul speră ca, în urma acestei operaţiuni, să reuşească să privatizeze societatea, ale cărei acţiuni sunt deţinute de Ministerul Economiei (51%) şi Fondul Proprietatea (49%). Plafar are un capital social de 2,7 milioane de lei, împărţit în 270.988 de acţiuni nominative în valoare nominală de zece lei.
Costin Niţu
Grecia şi Spania, încasări masive în turism datorită crizei din Egipt
Aproape opt milioane de turişti au năvălit în luna iulie pe plajele spaniole. Grecia a încasat în iulie 1,59 miliarde de euro, cu 21% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.
Grecia şi Spania au reprezentat atracţiile principale din această vară pentru turiştii care-şi programaseră sejururi în Egipt, ţara piramidelor clasându-se pe ultimele locuri ale destinaţiilor de vacanţă, din cauza turbulenţelor de ordin politic. Conform datelor furnizate de agenţiile de turism, atât ameliorarea situaţiei politice, cât şi ofertele de preţ din Spania şi Grecia, cauzate de criza financiară, au contribuit la această evoluţie a turismului spaniol şi elen.
Aproape opt milioane de turişti au năvălit pur şi simplu în luna iulie pe plajele spaniole. Este, potrivit analiştilor de la Les Echos, cea mai bună cifră înregistrată în domeniu din 1995 încoace. Obligaţi de situaţia tulbure din Egipt, Tunisia şi chiar din Turcia, turiştii englezi, francezi, din ţările nordice au ales să-şi facă vacanţa în Spania. Reprezentând 11% din PIB, turismul constituie un sector-cheie pentru economia spaniolă, a patra din zona euro, aflată în acest moment într-o situaţie dezastruoasă ca urmare a crizei fără perspective de ieşire şi a unui şomaj, de asemenea, record, de 26,26%.
Spania a înregistrat în iulie cu 321.000 de turişti în plus faţă de iulie 2012
Concret, potrivit unui comunicat al Ministerului Industriei, Energiei şi Turismului, Spania a primit în luna iulie cu 321.000 de turişti mai mulţi decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o creştere anuală record de 2,9%. Spania a înregistrat un record istoric şi în privinţa numărului total de turişti veniţi în perioada ianuarie-iulie, ajungând la 34 de milioane.
Un precedent similar, reaminteşte Les Echos, a fost înregistrat în 2008, în ajunul declanşării crizei. Numărul mult mai mare de turişti din acest an provine îndeosebi din Marea Britanie, Rusia, ţările nord-europene. Fiind a doua destinaţie turistică din lume (conform cifrelor din 2012), după SUA, Spania speră că, graţie turismului, să iasă din gravele dificultăţi economice cu care se confruntă de aproape cinci ani.
Sezonul turistic va fi unul dintre puţinele motoare de susţinere
a economiei elene
Turiştii care au ales, în iunie, Grecia ca destinaţie de vacanţă au adus cu 21% mai multe încasări statului elen, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ajungând la nivelul de 1,59 miliarde de euro, informează Mediafax. Analiştii economici au confirmat aşteptările conform cărora sezonul turistic va fi unul dintre puţinele motoare de susţinere a economiei, care este prevăzut să scadă cu peste 4% în acest an.
În cadrul primului semestru 2013, încasările au crescut cu 18%, atingând 3,32 miliarde de euro, a anunţat banca centrală a Greciei, citată de cotidianul britanic The Guardian. Atât turismul, cât şi diminuarea în sectorul deficitului comercial au ajutat Grecia să înregistreze în iunie un excedent de 663 de milioane de euro în contul curent al balanţei de plăţi, comparativ cu 73,1 milioane de euro în aceeaşi lună anul trecut.
Astfel, cheltuielile vizitatorilor străini reprezintă unul dintre principalii susţinători financiari ai activităţii economice, în timp ce consumul, investiţiile şi producţia industrială sunt puternic afectate de criza economică. Analiştii estimează pentru statul elen o contracţie a PIB de 4,2% în acest an.
Turismul din Grecia este prevăzut să asigure o creştere de 10% a încasărilor în acest an, ajungând la 11 miliarde de euro şi, totodată, să aducă un număr record de vizitatori, de 17 milioane de persoane, potrivit ultimelor estimări ale reprezentanţilor din turismul elen.
Maria Capitaine
Zeci de miliarde de euro, la control
În primele şase luni, la cererea ONPCSB, procurorii au pus sechestru pe conturi de peste 18,1 milioane de euro, suma sechestrată fiind de zece ori mai mare decât în tot anul trecut. Cazurile suspecte de spălare a banilor au fost descoperite în urma analizei a trei milioane de raportări de tranzacţii în numerar, pentru 38,2 miliarde de euro intrate în ţară şi 33,6 miliarde de euro ieşite.
Criza economico-financiară şi măsurile de austeritate impuse în încercarea de a depăşi această perioadă au intensificat fenomenul de spălare a banilor, nu atât din punct de vedere al numărului de acţiuni, cât al sumelor introduse sau scoase din ţară.
Sumele sechestrate de procurori în urma solicitărilor analiştilor financiari ai Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) au fost în primul semestru al anului curent de aproape zece ori mai mari decât în tot anul trecut, deşi numărul dosarelor penale deschise a fost acelaşi.
„În primul semestru al anului 2013 au fost primite 22 de rapoarte de tranzacţii suspecte conţinând operaţiuni neefectuate. În şase cazuri, plenul ONPCSB a decis suspendarea operaţiunilor pentru sumele de 8.944.700 de euro, 72.750 de dolari şi 40.525.448 de lei. În cinci dintre cele şase cazuri, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prelungirea suspendării operaţiunilor. Pentru sumele de 8.850.000 de euro şi 40.525.448 de lei, PICCJ a instituit sechestru asigurător“, notează Oficiul în raportul său de activitate aferent primului semestru.
Sumele suspendate de ONPCSB în primul semestru al anului 2013 (18,1 milioane de euro) depăşesc în valoare cuantumul sumelor suspendate pe întreg anul 2012. Aceeaşi evoluţie pozitivă s-a înregistrat şi la nivelul sumelor sechestrate de Parchetul General la solicitarea Oficiului.
În tot anul trecut, Oficiul a primit 23 de rapoarte de tranzacţii suspecte conţinând operaţiuni neefectuate. Tot în şase cazuri (pe tot parcursul anului 2012), plenul ONPCSB a decis suspendarea operaţiunilor pentru sumele de 1.480.980 de euro, 100.000 de dolari şi 29.580 de lei, în toate aceste şase cazuri instituindu-se sechestru asigurător pentru sumele de 1.380.980 de euro şi 600.000 de dolari, valoarea sechestrelor aplicate anul trecut fiind de aproape zece ori mai mică decât sumele sechestrate în numai şase luni ale anului curent.
Trei milioane de operaţiuni analizate
Tentativele de introducere pe căi ilegale a unor sume importante de bani în România ar putea fi justificate şi de restricţiile impuse în anumite paradisuri fiscale, precum Cipru, care în primăvara acestui an au decis supraimpozitarea conturilor de peste 100.000 de euro, dar şi a încercărilor de limitare a evaziunii fiscale din Grecia şi alte state europene, cu atât mai mult cu cât tipologia spălării banilor presupune transferul sumelor de bani dintr-o firmă în alta, prin multe altele intermediare, până se pierde urma banilor.
Conform statisticilor publicate în raportul de activitate al ONPCSB pe primul semestru, au fost analizate aproximativ trei milioane de raportări de tranzacţii în numerar, pentru 38,178 de milioane de euro intrate în ţară (978 de milioane de euro introduse de către persoane fizice şi 37,2 miliarde de euro de către persoane juridice) şi 33,630 milioane de euro ieşite din ţară (830 de milioane de euro scoase din ţară de către persoane fizice şi 32,8 miliarde de euro de către firme).
2.224 de rapoarte de tranzacţii suspecte
Raportul Oficiului privind activitatea pe primul semestru indică faptul că acesta a primit 2.224 de Rapoarte de Tranzacţii Suspecte (RTS), număr cu 4,06% mai mic faţă de jumătatea numărului total de RTS-uri primite în anul 2012.
Pe baza acestor rapoarte, au fost deschise 1.550 de lucrări la nivelul direcţiei de specialitate, mai mult cu 123 de lucrări faţă de jumătatea numărului de lucrări deschise în anul 2012.
În primul semestru al anului curent, ONPCSB a analizat 431 de dosare, din care 276 au ajuns la Parchetul General, alte cinci fiind în lucrul anchetatorilor din cadrul Parchetului General şi al Serviciului Român de Informaţii, alte 150 de cazuri fiind distribuite altor organe competente.
„Analiza indicatorilor relevanţi denotă o creştere cu 125% a diseminărilor spontane transmise de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor agenţiilor de aplicare a legii şi altor organe competente“, se arată în raportul ONPCSB.
Evaziunea fiscală, principala infracţiune generatoare de fonduri ilicite
Din datele financiare colectate, prelucrate şi analizate la nivelul Oficiului reiese că principala infracţiune generatoare de fonduri ilicite a fost evaziunea fiscală, cu o pondere de 74% din cazurile în care procesul de analiză a relevat indicii temeinice de spălare de bani (în alte 7% din cazuri infracţiunea generatoare a fost reprezentată de fapte incriminate prin Legea nr. 31/1190 privind societăţile comerciale), cele mai vulnerabile domenii de activitate la fapte de spălare de bani fiind comerţul interior, comerţul exterior, domeniul imobiliar şi serviciile.
De altfel, în urma controalelor efectuate de analiştii financiari ai Oficiului au fost sancţionate 70 de entităţi, suma totală a amenzilor aplicate fiind de 971.000 de lei. În cadrul celor 155 de controale au fost aplicate, totodată, 44 de avertismente.
În primul semestru din 2013 au fost efectuate 155 de acţiuni de control, în creştere cu 38,07% faţă de jumătate din numărul acţiunilor de control din anul 2012 (96 de acţiuni de control).
În ceea ce priveşte domeniile verificate, raportul Oficiului arată că în domeniul administrării imobilelor s-au efectuat, printre altele, 68 de controale, în cel al comerţului cu ridicata al cerealelor – 18, în cel al închirierii şi subînchirierii de bunuri imobiliare proprii sau închiriate – patru, în domeniul activităţii de jocuri de noroc – cinci şi în cel al comerţului cu ridicata al cărnii şi produselor din carne – 40.
Bani spălaţi prin despăgubiri de deces
Evoluţiile identificate anul trecut în legătură cu spălarea banilor sunt folosirea numerarului pentru disimularea originii ilicite a bunurilor sau fondurilor, operaţiuni de externalizare de fonduri, efectuate pe baza unor justificări care nu corespund profilului financiar al ordonatorilor, persoane juridice, transferul unor sume de valoare mică din conturile din România ale unor persoane fizice, în contul unor persoane fizice sau juridice nerezidente, profilul financiar al ordonatorilor fiind în discordanţă cu volumul sumelor transferate, precum şi implicarea unor persoane fizice cu cetăţenie română, fără loc de muncă şi cu un nivel scăzut de pregătire profesională, în operaţiuni de încasare de fonduri semnificative transferate dintr-o ţară membră UE, cu justificări precum „despăgubiri din asigurări“ sau „despăgubiri din deces“.
În acest din urmă caz, analiştii financiari ai ONPCSB au descoperit că există două moduri de operare, unul în care sumele au fost încasate direct din conturile unor companii de asigurări din state membre UE şi altul în care aproximativ 20 de persoane fizice au deschis conturi personale într-un stat membru UE, în care au depus banii în numerar (peste 3,5 milioane de euro), i-au transferat în conturile personale deschise în România, iar ulterior i-au retras în numerar. Toate tranzacţiile au fost justificate ca fiind „despăgubiri din asigurări“, însă nu au fost prezentate documente în acest sens.
Sumele albite sunt reinvestite în creditarea unor firme româneşti
În ceea ce priveşte externalizarea fondurilor, analiştii au remarcat existenţa unor grupuri de agenţi economici care activează în domenii specifice şi care au externalizat sume mari de bani folosind justificări fictive de tipul „plata avans marfă…“, fără ca operaţiunile de transfer să fie urmate de importul efectiv al mărfurilor. „Fondurile respective sunt scoase din aria de jurisdicţie a organelor de aplicare a legii din România sau a mecanismelor de cooperare poliţienească şi judiciară la nivel european, prin transferul în jurisdicţii terţe (non-membre). Sumele provin din infracţiuni la regimul taxei pe valoarea adăugată (frauda de tip carusel) săvârşite în România. În unele cazuri, stratificarea acestor sume se realizează la nivelul sistemului financiar al statului de destinaţie, după care ele sunt reinvestite în România în acelaşi tip de activităţi. Cea mai uzitată formă de reinvestire a fondurilor ilicite este creditarea unor societăţi comerciale româneşti de către acţionarii/asociaţii lor nerezidenţi.
Conform articolului 25, alin. 1 din Legea nr. 656, cea după care se ghidează ONPCSB, informaţiile privind analiza dosarelor nu pot fi publice timp de cel puţin cinci ani după părăsirea funcţiei.
Afrodita Cicovschi –
Curierul Naţional
Oltenii din Mârşani schimbă sapa cu războiul de ţesut
În comuna doljeană Mârşani, sătenii sunt cunoscuţi pentru hărnicia lor. Şi-au adunat averi din vânzarea recoltelor care, chiar dacă vine un an cu secetă, e de fiecare dată bogată. Secretul stă în apa pe care oamenii nu neglijează niciodată să o asigure cerealelor şi legumelor pe care le cultivă din abundenţă. „Nu încape vorbă să nu ne udăm lubeniţele de pe câmp, varza şi ce mai avem cultivat pe întinderi mari. Le udăm cu furtunul, ce să facem? Dacă nu dă ploaie o dată, noi nu simţim paguba, că recoltele tot ne ies. Dar le muncim serios. Aşa cum ne vedeţi, femei trecute prin viaţă, mergem la câmp să lucrăm ca bărbaţii“, spune tanti Oprica, în vârstă de 48 de ani. Tanti Oprica a rămas singură de când bărbatul i s-a prăpădit.
„La ţară trebuie
să te zbaţi“
Alături de cei trei copii ai săi, femeia se speteşte zi de zi să ţină casa şi să asigure traiul familiei. Recunoaşte că nu-i e deloc uşor. „Aici e de tras, nu de stat. La ţară, dacă vrei să ai condiţii bune şi să nu duci lipsuri, trebuie să de zbaţi“, mai spune tanti Oprica, în timp ce lucrează un covor. De câteva luni, urmează cursuri pentru calificare în domeniul ţesătoriei. În fiecare zi, împreună cu fiica sa, Luiza, femeia petrece câte şase ore într-o sală a Şcolii Generale nr. 1 din Mârşani, unde învaţă să ţeasă covoare tradiţionale. A început cu carpetele. Mărturiseşte că e nevoie de multă răbdare şi voinţă să ducă la bun sfârşit o carpetă lucrată manual. „Prima dată trebuie făcută urzeala din bumbac, pe urmă baza covorului sau a carpetei, depinde de ce vrea omul să lucreze, iar bătaia o facem din lână. Şi te ţii după modele, dacă vrei să îţi iasă covorul frumos“, mai spune tanti Oprica, în timp ce aşază cu grijă firele de lână, cu bătătoarea. Luiza, fata ei de 25 de ani, e mai energică. În câteva zile de activitate, a ridicat trei sferturi de carpetă. „E mai tânără şi mai rapidă“, explică tanti Oprica succesul fiicei sale. Nici Ionica Răducanu, olteancă tot din Mârşani, nu se lasă mai prejos. Vecină de lucru cu tanti Oprica, Ionica nu-şi ia mâinile de pe carpeta pe care a început-o zilele trecute. „Mă pasionează ţesutul. Înainte să vin la aceste cursuri nu ştiam nici să urzesc firele. Acum nu m-aş mai ridica de pe scaunul ăsta, din faţa ţesătoarei, aşa de mult îmi place“, spune Ionica Răducanu, pe când studiază cu atenţie un model de carpetă înflorată. „Vreau să fac modelul ăsta cu flori, dar mai schimb culorile, ca să fie diferit“, mai spune aceasta. Ionica este o femeie vrednică, ce nu obişnuieşte să piardă timpul. „După ce muncesc ce e pe acasă sau pe câmp, mă primenesc şi mă urc în autobuz să vin la şcoală, să ţes. Aşa mă relaxez. Nu mă plictisesc deloc, din contră. Aici ne şi odihnim, ne şi recreăm, că mai schimbăm o vorbă. Vorbim, dar nici mâinile nu ne stau“, precizează Ionica Răducanu şi îşi continuă, liniştită, activitatea.
Sorin s-a specializat
în ţesut covoare
Printre cei care sunt pasionaţi de ţesut carpete este şi Sorin Ciobanu, un tânăr de 23 de ani. Chiar dacă e bărbat, iar ţesătoria pare o muncă destinată femeilor, Sorin spune că se pricepe de minune la ţesut şi nu se ruşinează să spună că lucrează carpete din lână. „Nu mi-am adus şi soţia aici, pentru că e angajată în străinătate. Dar cât timp e ea plecată, încerc să îmi găsesc de treabă, când pe acasă, când la ţesut covoare. Nu-i o ruşine să munceşti“, mărturiseşte Sorin, unul dintre cei 35 de cursanţi în domeniul ţesătoriei tradiţionale de la Mârşani. Echipa de implementare a proiectului spune că aceste cursuri sunt bine primite de oamenii din mediul rural, „pentru că redescoperă valorile artei tradiţionale. Ne bucurăm să vedem că sunt foarte căutate şi apreciate de oameni. Este o mulţumire pentru noi că proiectul le este de mare folos“, a precizat Mariana Pasmangia, manager de proiect.
Începând cu luna aprilie şi până în luna septembrie, la Şcoala Generală nr. 1 din comuna doljeană Mârşani se desfăşoară cea de-a doua serie de cursuri de calificare în domeniul ţesătoriei, din cadrul proiectului „Restauro – Specializare în arta ţesătoriei tradiţionale“. Proiectul este derulat de către Fundaţia „Cuvântul care Zideşte“, a Mitropoliei Olteniei, în parteneriat cu Asociaţia pentru Formare Profesională a Adulţilor. Aceste cursuri se adresează persoanelor inactive pe piaţa muncii, din mediul rural al judeţului Dolj, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau şomeri, care nu au competenţe în meseria tradiţională de ţesător – restaurator covoare şi care, în urma formării, vor dobândi specializare specifică prin participarea la cursuri autorizate în meseria de ţesător – restaurator covoare, beneficiind totodată şi de servicii de consiliere şi asistenţă pentru începerea unei activităţi în domeniu. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Valoarea nerambursabilă a proiectului este de aproximativ 2.120.000 de lei, din care 42.606 lei reprezintă contribuţia Fundaţiei „Cuvântul care Zideşte“.
Gabriela Popescu –
Biroul de presă al Mitropoliei Olteniei
Nuclearelectrica estimează afaceri mai mari cu 16% în acest an
Compania de stat Nuclearelectrica, operatorul singurei centrale nuclearelectrica din ţară, estimează că în acest an va înregistra o cifră de afaceri de 1,89 miliarde lei (426,1 milioane euro), în creştere cu 16%, iar în 2015 va depăşi pragul de 2 miliarde lei, informează curierulnational.ro. Compania a raportat o cifră afaceri de 1,63 miliarde de lei pentru 2012. Pentru anul viitor compania estimează pe afaceri de 1,98 miliarde de lei, pentru ca în perioada 2015-2017 să crească la 2,07 miliarde de lei, 2,18 miliarde de lei şi 2,29 miliarde de lei. Profitul din exploatare anual ar urma să urce de la 227 milioane de lei (51,1 milioane de euro) în acest an la 293 milioane de lei anul viitor, respectiv la 343 milioane de lei în 2015.
Băsescu: Mi-am anulat deplasarea la Adunarea Generală a ONU din motive bugetare
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că şi-a anulat deplasarea la sesiunea la nivel înalt a Adunării Generale a ONU de la New York din „motive bugetare”, el cerându-le ambasadorilor români să menţină „foarte calde” relaţiile cu statele în care lucrează în ciuda „lipsei acute de personal”, informează Mediafax. „Vreau să vă spun că şi eu am anulat zborul la sesiunea plenară a ONU exact din motive bugetare, dacă cineva are o curiozitate de ce nu mai plec în Statele Unite în septembrie. Din acest motiv”, a afirmat Băsescu, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni cu ambasadorii români.
Totodată, el a subliniat necesitatea ca din misiunile diplomatice în schema cărora există un număr considerabil de posturi, cum ar fi cea de la Bruxelles, să se facă redistribuiri de personal către ambasadele din ţările Asiei Centrale. „Se stă mult mai bine cu personalul în ambasadele de pe teritoriul UE şi mult mai prost cu cele din spaţiul fostei URSS. Mulţi dintre diplomaţi nu au apetit pentru aceste ţări, aş vrea să vă gândiţi, să vă deschideţi apetitul pentru că relaţia cu ţările din Asia Centrală ne este necesară”, a afirmat Băsescu.
El a arătat că această zonă uriaşă dincolo de frontiera de Est a ţării oferă oportunităţi economice şi expertiza deţinută de România în acest spaţiu îi asigură şi un profil important în cadrul UE şi NATO.
O decizie în cazul excluderii din avocatură a lui Năstase, luată după o analiză a unei comisii a Baroului
O decizie privind o eventuală excludere a lui Adrian Năstase din avocatură va fi luată după ce o comisie constituită de Consiliul Baroului Bucureşti va reexamina motivaţia ce a stat la baza menţinerii acestuia în branşă, a afirmat azi decanul acestui barou, Ion Ilie Iordăchescu, potrivit agerpres.ro.
„Cu referire la avocatul Adrian Năstase s-a decis de către Consiliul Baroului Bucureşti constituirea unei comisii alcătuite din consilieri din cadrul Consiliului BB care să reexamineze motivaţia ce a stat la baza menţinerii sale în tabloul avocaţilor. Năstase este suspendat din profesia de avocat din cauza faptului că în 2012 a formulat o solicitare personală de suspendare din profesie. La vremea respectivă Consiliul BB i-a admis cererea şi ca atare a procedat la suspendarea sa din profesie. Comisia agreată de către Consiliul Baroului Bucureşti abilitată în acest sens urmează să reexamineze motivaţia ce a stat la baza menţinerii sale în continuare în profesia de avocat”, a declarat Iordăchescu.
El a precizat că în urma analizei comisia va putea să se pronunţe în termen de două săptămâni. „Comisia respectivă poate să se pronunţe cu propuneri în termen de două săptămâni. Consiliul Baroului Bucureşti se va pronunţa pe baza acestor propuneri formulate de către comisia respectivă”, a spus decanul Baroului Bucureşti.
Craiova: Seminar cu tema „Beneficiile formării profesionale continue”, la CCI Dolj
Camera de Comerț și Industrie Dolj, în calitate de organizator și Global Commercium Development SRL, în calitate de beneficiar al proiectului POSDRU/108.2.3/G/79455 „FPC Eficient – Format, Performant, Calificat” -ce are că obiectiv dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității economice prin îmbunătățirea accesului și participării la programele de formare profesională continuă – în parteneriat cu Patronatul Național Român și Hispalis de Formacion (Spania), va invită să participați joi, 05 septembrie 2013, între orele 10.30 – 12.00, la seminarul cu tema „Beneficiile formării profesionale continue”. Seminarul va avea loc la Sală de Consiliu a CCI Dolj din Str. Brestei, nr. 21.
În cadrul seminarului va fi prezentată oferta de servicii gratuite de informare și de formare profesională de care va putea beneficia și societatea dvs. (în limită locurilor disponibile în proiect) în vederea îndeplinirii obligațiilor legale prevăzute în art. 195 din Codul Muncii.
CCI menţionează că participanții la cursurile de calificare organizate în cadrul proiectului vor beneficia de subvenții în valoare de 700 de lei iar instruirea practică se va realiză la locul de muncă, instructorii de practică fiind angajați din rândul personalului societății beneficiare a programului de formare (angajatorul cursanților).
Deoarece seminarul este destinat numai persoanelor cu funcții de conducere în întreprindere (manageri, directori) aceştia sunt rugaţi să aducă o adeverință în acest sens (conform modelului anexat) sau o ștampilă pentru a completă pe loc o astfel de adeverință pe formularele tipărite de noi. Confirmarea participării se face până pe data de 3 septembrie 2013 , la adresă de e-mail [email protected] și/sau [email protected]. Pentru orice informație suplimentară vă puteţi adresa expertului de comunicare informare din cadrul proiectului, Tania Levcenco, tel. 0728.289036, e-mail: [email protected] și/sau tel. 0251.418.876, e-mail: [email protected] .
