21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateZeci de miliarde de euro, la control

Zeci de miliarde de euro, la control

În primele şase luni, la cererea ONPCSB, procurorii au pus sechestru pe conturi de peste 18,1 milioane de euro, suma sechestrată fiind de zece ori mai mare decât în tot anul trecut. Cazurile suspecte de spălare a banilor au fost descoperite în urma analizei a trei milioane de raportări de tranzacţii în numerar, pentru 38,2 miliarde de euro intrate în ţară şi 33,6 miliarde de euro ieşite.

Criza economico-financiară şi măsurile de austeritate impuse în încercarea de a depăşi această perioadă au intensificat fenomenul de spălare a banilor, nu atât din punct de vedere al numărului de acţiuni, cât al sumelor introduse sau scoase din ţară.
Sumele sechestrate de procurori în urma solicitărilor analiştilor financiari ai Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) au fost în primul semestru al anului curent de aproape zece ori mai mari decât în tot anul trecut, deşi numărul dosarelor penale deschise a fost acelaşi.
„În primul semestru al anului 2013 au fost primite 22 de rapoarte de tranzacţii suspecte conţinând operaţiuni neefectuate. În şase cazuri, plenul ONPCSB a decis suspendarea operaţiunilor pentru sumele de 8.944.700 de euro, 72.750 de dolari şi 40.525.448 de lei. În cinci dintre cele şase cazuri, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prelungirea suspendării operaţiunilor. Pentru sumele de 8.850.000 de euro şi 40.525.448 de lei, PICCJ a instituit sechestru asigurător“, notează Oficiul în raportul său de activitate aferent primului semestru.
Sumele suspendate de ONPCSB în primul semestru al anului 2013 (18,1 milioane de euro) depăşesc în valoare cuantumul sumelor suspendate pe întreg anul 2012. Aceeaşi evoluţie pozitivă s-a înregistrat şi la nivelul sumelor sechestrate de Parchetul General la solicitarea Oficiului.
În tot anul trecut, Oficiul a primit 23 de rapoarte de tranzacţii suspecte conţinând operaţiuni neefectuate. Tot în şase cazuri (pe tot parcursul anului 2012), plenul ONPCSB a decis suspendarea operaţiunilor pentru sumele de 1.480.980 de euro, 100.000 de dolari şi 29.580 de lei, în toate aceste şase cazuri instituindu-se sechestru asigurător pentru sumele de 1.380.980 de euro şi 600.000 de dolari, valoarea sechestrelor aplicate anul trecut fiind de aproape zece ori mai mică decât sumele sechestrate în numai şase luni ale anului curent.

Trei milioane de operaţiuni analizate

Tentativele de introducere pe căi ilegale a unor sume importante de bani în România ar putea fi justificate şi de restricţiile impuse în anumite paradisuri fiscale, precum Cipru, care în primăvara acestui an au decis supraimpozitarea conturilor de peste 100.000 de euro, dar şi a încercărilor de limitare a evaziunii fiscale din Grecia şi alte state europene, cu atât mai mult cu cât tipologia spălării banilor presupune transferul sumelor de bani dintr-o firmă în alta, prin multe altele intermediare, până se pierde urma banilor.
Conform statisticilor publicate în raportul de activitate al ONPCSB pe primul semestru, au fost analizate aproximativ trei milioane de raportări de tranzacţii în numerar, pentru 38,178 de milioane de euro intrate în ţară (978 de milioane de euro introduse de către persoane fizice şi 37,2 miliarde de euro de către persoane juridice) şi 33,630 milioane de euro ieşite din ţară (830 de milioane de euro scoase din ţară de către persoane fizice şi 32,8 miliarde de euro de către firme).

2.224 de rapoarte de tranzacţii suspecte

Raportul Oficiului privind activitatea pe primul semestru indică faptul că acesta a primit 2.224 de Rapoarte de Tranzacţii Suspecte (RTS), număr cu 4,06% mai mic faţă de jumătatea numărului total de RTS-uri primite în anul 2012.
Pe baza acestor rapoarte, au fost deschise 1.550 de lucrări la nivelul direcţiei de specialitate, mai mult cu 123 de lucrări faţă de jumătatea numărului de lucrări deschise în anul 2012.
În primul semestru al anului curent, ONPCSB a analizat 431 de dosare, din care 276 au ajuns la Parchetul General, alte cinci fiind în lucrul anchetatorilor din cadrul Parchetului General şi al Serviciului Român de Informaţii, alte 150 de cazuri fiind distribuite altor organe competente.
„Analiza indicatorilor relevanţi denotă o creştere cu 125% a diseminărilor spontane transmise de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor agenţiilor de aplicare a legii şi altor organe competente“, se arată în raportul ONPCSB.

Evaziunea fiscală, principala infracţiune generatoare de fonduri ilicite

Din datele financiare colectate, prelucrate şi analizate la nivelul Oficiului reiese că principala infracţiune generatoare de fonduri ilicite a fost evaziunea fiscală, cu o pondere de 74% din cazurile în care procesul de analiză a relevat indicii temeinice de spălare de bani (în alte 7% din cazuri infracţiunea generatoare a fost reprezentată de fapte incriminate prin Legea nr. 31/1190 privind societăţile comerciale), cele mai vulnerabile domenii de activitate la fapte de spălare de bani fiind comerţul interior, comerţul exterior, domeniul imobiliar şi serviciile.
De altfel, în urma controalelor efectuate de analiştii financiari ai Oficiului au fost sancţionate 70 de entităţi, suma totală a amenzilor aplicate fiind de 971.000 de lei. În cadrul celor 155 de controale au fost aplicate, totodată, 44 de avertismente.
În primul semestru din 2013 au fost efectuate 155 de acţiuni de control, în creştere cu 38,07% faţă de jumătate din numărul acţiunilor de control din anul 2012 (96 de acţiuni de control).
În ceea ce priveşte domeniile verificate, raportul Oficiului arată că în domeniul administrării imobilelor s-au efectuat, printre altele, 68 de controale, în cel al comerţului cu ridicata al cerealelor – 18, în cel al închirierii şi subînchirierii de bunuri imobiliare proprii sau închiriate – patru, în domeniul activităţii de jocuri de noroc – cinci şi în cel al comerţului cu ridicata al cărnii şi produselor din carne – 40.

Bani spălaţi prin despăgubiri de deces

Evoluţiile identificate anul trecut în legătură cu spălarea banilor sunt folosirea numerarului pentru disimularea originii ilicite a bunurilor sau fondurilor, operaţiuni de externalizare de fonduri, efectuate pe baza unor justificări care nu corespund profilului financiar al ordonatorilor, persoane juridice, transferul unor sume de valoare mică din conturile din România ale unor persoane fizice, în contul unor persoane fizice sau juridice nerezidente, profilul financiar al ordonatorilor fiind în discordanţă cu volumul sumelor transferate, precum şi implicarea unor persoane fizice cu cetăţenie română, fără loc de muncă şi cu un nivel scăzut de pregătire profesională, în operaţiuni de încasare de fonduri semnificative transferate dintr-o ţară membră UE, cu justificări precum „despăgubiri din asigurări“ sau „despăgubiri din deces“.
În acest din urmă caz, analiştii financiari ai ONPCSB au descoperit că există două moduri de operare, unul în care sumele au fost încasate direct din conturile unor companii de asigurări din state membre UE şi altul în care aproximativ 20 de persoane fizice au deschis conturi personale într-un stat membru UE, în care au depus banii în numerar (peste 3,5 milioane de euro), i-au transferat în conturile personale deschise în România, iar ulterior i-au retras în numerar. Toate tranzacţiile au fost justificate ca fiind „despăgubiri din asigurări“, însă nu au fost prezentate documente în acest sens.

Sumele albite sunt reinvestite în creditarea unor firme româneşti

În ceea ce priveşte externalizarea fondurilor, analiştii au remarcat existenţa unor grupuri de agenţi economici care activează în domenii specifice şi care au externalizat sume mari de bani folosind justificări fictive de tipul „plata avans marfă…“, fără ca operaţiunile de transfer să fie urmate de importul efectiv al mărfurilor. „Fondurile respective sunt scoase din aria de jurisdicţie a organelor de aplicare a legii din România sau a mecanismelor de cooperare poliţienească şi judiciară la nivel european, prin transferul în jurisdicţii terţe (non-membre). Sumele provin din infracţiuni la regimul taxei pe valoarea adăugată (frauda de tip carusel) săvârşite în România. În unele cazuri, stratificarea acestor sume se realizează la nivelul sistemului financiar al statului de destinaţie, după care ele sunt reinvestite în România în acelaşi tip de activităţi. Cea mai uzitată formă de reinvestire a fondurilor ilicite este creditarea unor societăţi comerciale româneşti de către acţionarii/asociaţii lor nerezidenţi.
Conform articolului 25, alin. 1 din Legea nr. 656, cea după care se ghidează ONPCSB, informaţiile privind analiza dosarelor nu pot fi publice timp de cel puţin cinci ani după părăsirea funcţiei.
Afrodita Cicovschi –
Curierul Naţional

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS