25.6 C
Craiova
miercuri, 6 august, 2025
Acasă Blog Pagina 266

Malu Mare, cu gunoiu-n tomberon…

0

http://www.youtube.com/watch?v=7WZaAgIHEUghttp://www.youtube.com/watch?v=h5VTsaBtcK4

\n

Au vrut modernizare, să scape de gunoiul menajer într-un mod civilizat, dar lucrurile nu stau deloc aşa în comuna doljeană Malu Mare. Aici, operatorul care ridica deşeurile din gospodăriile localnicilor şi-a luat tomberoanele, a reziliat contractul şi pe aici ţi-e drumul! Acum, locuitorii din Malu Mare stau cu gunoiul în curte de mai mult de o lună. Alţii, ca să scape de el, îl aruncă la marginea drumului, pe străzile lăturalnice, de-a lungul cursurilor apelor care tranzitează comuna sau pe câmp. „Au reziliat contractul de la 1 noiembrie, dar firma nu mai vine de ceva vreme să ne ridice gunoiul. Şi-au luat şi tomberoanele. Am vorbit în şedinţă, zicea primarul că merge să discute cu o firmă de la Craiova să ne preia gunoiul, că este rău aşa. Firma anterioară a cerut iniţial o mărire de preţ, s-a aprobat în consiliul local, de la 4,5 lei a urcat la 6,5 lei/ persoană, un preţ mare. Şi ne-am trezit că s-a reziliat contractul. Oamenii aruncă gunoiul pe câmpuri, alţii îi dau foc în curte. Înainte de a înceta contractul, chiar făceau nazuri, că nu ridicau tot felul de gunoi, nu luau resturi de la animale, nu ridicau nici frunzele. Le lăsau la poartă. Nu este bine nici că lumea aruncă pe câmp şi după aia vin peste noi cei de la Mediu“, a spus Ionel Fugaru, consilier local în Malu Mare.

Cu gunoiu-n poartă

Oamenii sunt nemulţumiţi că au ajuns în situaţia să arunce gunoaiele la colţul străzii, să-l pună în saci şi să-l ducă pe câmp cu maşina sau cu căruţa. „N-au mai venit de o lună şi nu ne-au anunţat că nu mai vin. Am avut contract, dar acum nu mai ridică, ne-au luat şi tomberoanele. Când ridicau gunoiul luau numai ce le convenea lor. Ajunseseră la 6,6 lei şi nici aşa nu au fost mulţumiţi. Au zis de la primărie că fac contract cu altă firmă, dar este 20 noiembrie şi nici acum nu au venit să ne ridice gunoiul. Eu am nişte teren în spate şi îl pun acolo. Alţii îl aruncă pe unde apucă“, a spus Ilie Dumitru, localnic.

Preţul mare nu a mers

Primarul comunei Malu Mare susţine că a făcut pe plac firmei care ridica gunoiul menajer din localitate, adică i-a acceptat tarifele ridicate şi, cu toate acestea, operatorul a cerut rezilierea contractului.
„Da, firma SC Onix Desing Consulting SRL, cu care aveam încheiat un contract, a solicitat rezilierea acestuia. Iniţial, a solicitat creşterea tarifului pentru ridicarea gunoiului, susţinând că cei de la platforma Eco Sud Craiova percep taxe foarte mari şi că trebuie să-şi acopere costurile. Am votat acest lucru în Consiliul Local Malu Mare, după care au solicitat rezilierea. Într-adevăr, de aproape o lună nu au mai ridicat gunoiul abonaţilor din localitate. Acum am solicitat sprijinul SC Salubritate Craiova şi trebuie să găsim alt operator. În localitate avem 320 de abonaţi, iar oamenii nu au unde să depună gunoiul menajer“, a explicat Alexandru Dicu, primarul localităţii doljene Malu Mare.
În schimb, reprezentantul firmei în cauză are altă variantă: „Cetăţenii nu plăteau, nu declarau toate persoanele, dacă erau patru spuneau că sunt două. Nici în consiliul local nu este înţelegere. Noi mergeam în pierdere, avem maşini noi, le dădeam tomberoane abonaţilor. La depozitul de la Mofleni, costurile sunt foarte mari. Mie, când duceam gunoiul la platformă, îmi cereau bilet la ordin, iar eu de la abonaţi nu încasam. Am pentu că nu sunt încasări“, a spus reprezentantul firmei Onix SRL, Florin Sima.

Numai cei din ADI

„Noi nu putem să ne extindem şi în alte localităţi. Eu, ca operator, am voie să închei contracte doar în şase localităţi din Dolj, aşa cum prevede licenţa, pentru că am intrat în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Dacă închei contracte cu alte localităţi din afara acesteia mă amendează ANRSC-ul. Nu pot încheia un contract cu administraţia locală din Malul Mare pentru ridicarea gunoiului menajer. Din această cauză ne-am retras şi din celelalte localităţi doljene“, a declarat Cristian Popescu, directorul SC Salubritate Craiova SRL.

… şi cu molozul în mijlocul străzii

Mai multe persoane care locuiesc în comuna Malu Mare, pe strada Lalelelor, au sesizat ieri redacţia Gazeta de Sud că strada – şi implicit calea lor de acces către locuinţe – este blocată de o zi de mormane de moloz. Asta după ce s-au adresat atât poliţiei, cât şi Primăriei Malu Mare pentru a face ceva, însă aceştia nu s-au grăbit să ia măsuri.

Au vrut să plece de acasă marţi după-amiază, dar când au ieşit din case au realizat că nu mai au pe unde trece cu maşinile. Asta s-a întâmplat pe strada Lalelelor din Malu Mare, unde – spun oamenii – o autospecială a venit şi a vărsat două „transporturi“ de moloz şi gunoaie, în mare parte resturi de la construcţii. „A venit o basculantă albastră, a descărcat şi a plecat înapoi. A venit de două ori şi a blocat strada. Stau destui oameni în zonă, şi într-o parte şi în alta a drumului“, a povestit domnul Pop, unul dintre localnicii care a observat incidentul, dar nu a apucat să-şi noteze numărul de înmatriculare al autovehiculului. „Când am plecat de acasă, am constatat că nu mai avem pe unde să o luăm. Drumul e blocat de gunoaie pe o rază de 50 de metri. A trebuit să ocolim pe la nişte case, pe câmp, prin iarbă, ca să ieşim în partea cealaltă, să putem să plecăm de acasă. Asta se întâmplă la noi. Nu este suficient că vin cu maşinile şi aruncă în pădure, au ajuns să le aducă în mijlocul drumului. Am sunat la poliţie, la domnul viceprimar, dar nu a venit nimeni până acum. Vom face şi la Garda de Mediu o sesizare, sper să vină cineva. Nu ştim însă cine va curăţa zona“, a povestit Aurelia Loacă, o altă locuitoare din zonă.

Primarul s-a enervat, poliţia era ocupată

Coincidenţa face ca în zonă să se afle, în aceste zile, o echipă care introduce iluminatul public. Un reprezentant al firmei care se ocupă cu aceste lucrări, Radu Ionescu, a spus că „acolo trebuie făcută curăţenie, că nu putem să intrăm mâine ca să punem cablurile“. Întrebat de noi ieri, primarul comunei Malu Mare, Alexandru Dicu, a susţinut că nu ştia nimic despre acest incident, deşi oamenii sunaseră şi vorbiseră de o zi cu viceprimarul, anunţând problema. „Păi şi oamenii de acolo nu au observat? Au luat numărul basculantei măcar? Vă daţi seama ce tupeu are, nu se poate aşa ceva, să vină să basculeze aşa ceva! Eu sunt la primărie acum, nu pot să stau paznic pe străzi. Domnule, dar chiar nu a văzut nici unul, asta e chiar sfidare! Este imposibil să vină unul să basculeze în mijlocul străzii şi să nu-l vadă nimeni! Chiar aşa, nu-şi asumă nimeni responsabilitatea asta? Să vin eu acolo să fac curăţenie sau ce vreţi să fac?“, a spus Alexandru Dicu despre gunoiul aflat pe domeniul public al comunei pe care o conduce.
Pe de altă parte, unul dintre poliţiştii de la Postul de Poliţie Malu Mare a spus că oamenii legii nu au putut ajunge la faţa locului pentru că au fost ocupaţi cu alte lucruri: „Noi am fost prinşi cu nişte percheziţii, o să venim acolo, în zonă, să vedem care este situaţia şi cine este persoana, dar în prealabil trebuie anunţaţi şi cei de la primărie. Administratorul drumului public este primăria. O să venim şi noi până acolo, ca să se rezolve ceva“, a specificat acesta.
Oamenii din zonă spun că, probabil, molozul a fost adus de la una dintre multele case care se construiesc în zonă, dar nimeni nu ştie de unde. Cert este că, până când li se va elibera calea de acces, au două opţiuni: ori să meargă pe jos, ori s-o ia prin porumbi ca să iasă „la stradă“.
Maria Cernătescu, Anca Ungurenuş

Eurobarometru: Peste 50% dintre români tind să nu aibă încredere în justiţie

0

Eurobarometrul privind justiţia în Uniunea Europeană (UE) publicat astăzi de Comisia Europeană arată că 54% din români tind să nu aibă încredere în justiţie, faţă de 43% media europeană, informează Mediafax.ro. Cei mai mulţi dintre cetăţenii europeni (53%) tind să aibă încredere în sistemul lor naţional de justiţie, dar nivelul de încredere variază semnificativ de la un stat membru la altul – de la 85% în Danemarca şi Finlanda la 24% în Slovenia). 54% dintre cetăţenii români tind să nu aibă încredere în justiţie, în timp ce 44% au declarat că tind să aibă încredere. Întrebaţi dacă statul luptă în mod eficace împotriva corupţiei, 32% din români au susţinut că nu sunt de acord cu această afirmaţie, faţă de 30% media europeană, iar 24% tind să nu fie de acord, media fiind de 32%. În schimb, locuitorii din Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Olanda şi Suedia consideră că statul luptă în mod eficient împotriva corupţiei. La polul opus se situează cehii, grecii, italienii şi spaniolii.

Pe de altă parte, 40% din români au o părere destul de bună, iar 7% foarte bună despre independenţa judecătorilor şi a instanţelor în cazurile civile şi comerciale, în timp ce 16% au o părere foarte proastă. Cetăţenii din România reclamă însă durata procedurilor – 27% au o părere foarte proastă, iar 36% destul de proastă despre durata procedurilor derulate în instanţele judecătoreşti.

În ceea ce priveşte corectitudinea deciziilor în cazurile civile şi comerciale, 39% au o părere destul de bună, 18% – o părere foarte proastă, iar 29% – destul de proastă.

Îndemnaţi să compare sistemul judiciar naţional cu celelalte din Europa, 71% din bulgari, 70% din sloveni şi 69% din români au declarat că sistemele din ţările lor sunt mai proaste decât cele din alte state UE. Germanii (57%), danezii (55%) şi suedezii (53%) cred că sistemele lor juridice sunt mai bune decât altele din UE.

Doar 22% din respondenţi la nivel european sunt întru totul de acord că funcţionarea unui sistem judiciar naţional este exclusiv de competenţa statelor membre. Două treimi consideră că funcţionarea sistemelor judiciare naţionale este o chestiune de interes european, datorită existenţei cauzelor transfrontaliere, pentru a se asigura că legislaţia UE poate fi aplicată în mod eficient pe întreg teritoriul UE sau în cazul în care există probleme grave legate de funcţionarea unui sistem judiciar naţional.

Românii, în proporţie de 79%, apreciază că funcţionarea justiţiei este o problemă de interes european, iar 76% din cetăţenii români s-au declarat „total de acord” cu faptul că funcţionarea unui sistem naţional reprezintă o chestiune de interes european, dacă acel sistem prezintă probleme grave.

Sondajul, efectuat în perioada 30 septembrie – 2 octombrie 2013, a fost lansat cu ocazia conferinţei „Assises de la Justice”, organizată de Comisia Europeană în perioadă 21-22 noiembrie.

Ani grei de închisoare pentru criminalii de la Meriş

0

\n

Tribunalul Gorj a pronunţat ieri sentinţa în dosarul dublei crime de la Meriş. Cei patru criminali, care au torturat și ucis un tânăr doljean, traficant de droguri, și pe iubita sa, au fost condamnați la 30, 28 și 15 ani de închisoare cu executare. Este cea mai aspră condamnare pronunţată la Tribunalul Gorj. Fiind decizia primei instanţe, aceasta poate fi atacată cu apel. În primăvara acestui an, patru tineri, dintre care unul minor, consumatori de etnobotanice, au torturat și apoi ucis cu bestialitate pe Ion Ulăreanu, din Filiași, și Gabriela Dumitrana, 19 ani, din Turceni. După ce i-au ucis pe tineri, criminalii au incendiat cadavrele pentru a ascunde oribila faptă.

Pedepse grele

Magistrații Tribunalului Gorj i-au condamnat pe cei patru la 30, 28 și 15 ani de închisoare cu executare pentru omor deosebit de grav și profanare de morminte. Florin Claudiu Mânea a fost condamnat la 28 de ani închisoare, Dragoş Ionescu – la 30 de ani închisoare, Mihai Dorin Bălan – la 28 de ani închisoare. Inculpatul minor Bogdan Alexandru Drăgoi va executa în total 15 ani de închisoare. De asemenea, cei patru criminali trebuie să plătească daune materiale părților vătămate, respectiv familiei Ulăreanu și familiei fetei ucise. „Obligă inculpaţii în solidar, inculpatul minor în solidar cu părţile responsabile civilmente Drăgoi Alexandru şi Drăgoi Camelia la plata sumei de 200.000 de lei cu titlul de daune morale şi 20.000 de lei cu titlul de daune materiale către partea civilă Dumitrana Elena“, potrivit sentinței judecătorilor. Cei patru mai trebuie să îi plătească fiicei minore a traficantului Ion Ulăreanu o rentă globală în sumă de 6.000 de lei cu titlul de pensie de întreţinere şi o rentă periodică lunară în sumă de 1.000 de lei, începând cu data sentinţei şi până la majoratul minorei sau până la finalizarea studiilor. Tinerii au pus la cale crima, întrucât nu mai aveau bani să cumpere drogurile.
Eugen Măruţă

CJ Gorj, exemplu de bună practică la un program implementat cu fonduri UE

0

Președintele Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu, participă astăzi la cea de-a 13-a reuniune a Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (CM PO DCA), ce se desfășoară în București, la Palatul Parlamentului, începând cu ora 10.00. Cu această ocazie, Consiliul Județean Gorj a fost invitat să prezinte proiectul „Consolidarea sistemului de formare continuă a angajaților Consiliului Județean Gorj și a instituțiilor subordonate“ cu perioadă de implementare 23.04.2012 – 23.10.2013, proiect selectat ca model de bună practică în administrația publică locală. La reuniune au mai fost invitați: Sevil Shhaideh, secretar de stat, președinte CM PO DCA, Philippe Hatt, șef unitate F5 pentru România, Bulgaria și Malta, în cadrul Direcției generale de ocuparea a forței de muncă, afaceri sociale și incluziune – Comisia Europeană, precum și alți reprezentanți din administrația publică centrală și locală. Evenimentul organizat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (AM PODCA) din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice vizează realizarea unei analize generale privind stadiul implementării acestui program, a gradului de absorbție și previziuni financiare, stadiul implementării recomandărilor rezultate în urma misiunilor de audit, precum și stadiul implementării Planului multianual de evaluare a PO DCA.
Eugen Măruţă

Comisiile parlamentare au început avizarea bugetelor ministerelor

0

Comisiile parlamentare au început astăzi avizarea bugetelor ministerelor pentru anul 2014, informează Mediafax.ro. Premierul Victor Ponta a anunţat că parlamentarii Uniunii Social-Liberale (USL) vor rămâne în Bucureşti şi vor lucra la Parlament până când proiectul de buget pentru anul viitor este aprobat final şi promulgat.

Comisiile pentru Afaceri Externe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au avizat, cu unanimitate de voturi, fără amendamente, proiectul de buget pentru 2014 al Ministerului Afacerilor Externe – în cuantum de 673,3 milioane lei, mai mic cu 3,95% faţă de anul în curs.

Comisiile pentru Afaceri Europene din Camera Deputaţilor şi Senat au avizat, cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar un vot „împotrivă”, proiectul de buget al ministerului Fondurilor Europene, pentru anul 2014 – de 166,378 milioane de lei, cu 11,4% mai mare faţă de cel din acest an. Împotriva proiectului a votat Preşedintele Comisiei de Afaceri Europene din Senat, Anca Boagiu (PDL). Proiectul de buget al Ministerului Fondurilor Europene nu a înregistrat amendamente depuse.

Comisiile juridice au avizat favorabil bugetul Ministerului Justiţiei pentru anul 2014, cu majoritatea voturilor celor prezenţi la şedinţă, fiind înregistrate două voturi „împotrivă” şi o abţinere. Bugetul propus pentru acest minister în anul 2014 este de 2,55 miliarde lei, mai mic decât cel din 2013, de 2,65 miliarde lei.

Comisiile juridice ale celor două Camere au avizat favorabil bugetele Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii, Curţii Constituţionale, Autorităţii Naţionale pentru Prelucrarea Datelor Personale, în variantele propuse de Guvern. Bugetele celor patru instituţii au fost aprobate cu majoritate de voturi, la fiecare dintre acestea fiind înregistrată o singură abţinere. Conform proiectului, bugetul Ministerului Public este de 689,7 milioane lei (faţă de 731,7 milioane lei în 2013), cel al Curţii Constituţionale – 14,69 milioane lei (faţă de 14,58 milioane lei), cel al Consiliului Superior al Magistraturii – 98,7 milioane lei (faţă de 105,2 milioane lei).

1.500 de şomeri din Oltenia, consiliaţi pentru găsirea unei slujbe

0

Romair Consulting SRL a avut ieri conferinţa de încheiere a proiectului „Dezvoltarea durabilă a comunităţii rurale“, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007 – 2013, Axa prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare, Domeniul Major de Intervenţie (DMI) 5.2 – Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă. Proiectul, derulat în perioada aprilie 2012 – noiembrie 2013, a urmărit atragerea şi facilitarea integrării pe piaţa muncii în activităţi nonagricole, prin educaţie, consiliere şi asistenţă antreprenorială a peste 1.000 de beneficiari din mediul rural. Grupul-ţintă a fost format din şomeri, inclusiv şomeri de lungă durată, persoane în căutarea unui loc de muncă şi ocupate în agricultura de subzistenţă din Regiunea Sud – Vest (Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi). „Au fost peste 1.500 de persoane cu care am lucrat, din care 1.000 de persoane informate în cadrul a două campanii şi 510 participanţi la seminarii interactive“, a precizat Raluca Şarlău, managerul proiectului. Prin proiect, s-a urmărit ca 21 de beneficiari să participe la seminarii pe tema ocupării şi să fie angajaţi până la finalul proiectului, iar 180 de persoane să participe la cursurile de iniţiere în antreprenoriat. De asemenea, pentru 30 de absolvenţi ai cursului s-a urmărit acordarea de sprijin şi subvenţii pentru deschiderea de afaceri noi.
Bogdan Groşereanu

Legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere cu Rompetrol, neconstituţională

0

Legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, în legătură cu care preşedintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituţională a României (CCR), a fost declarată astăzi neconstituţională, informează Mediafax.ro. Sesizarea trebuia discutată de judecătorii CCR pe 13 noiembrie, însă atunci s-a decis amânarea dezbaterilor pentru 21 noiembrie.

Preşedintele Traian Băsescu a sesizat, la 24 octombrie, Curtea Constituţională, în legătură cu legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. Recent, senatorii au respins cererea de reexaminare prin care preşedintele Traian Băsescu solicita, în iulie 2013, respingerea legii de aprobare a Memorandumului de înţelegere între statul român şi Rompetrol, semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013.

Traian Băsescu cere reexaminarea Legii care permite majorarea indemnizaţiilor din adunările generale ale acţionarilor

0

Preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, informează Administraţia Prezidenţială.

„Articolul 14 alineatul (1) al Ordonanţei aprobată prin legea transmisă spre promulgare dispune că ‘operatorii economici nu pot acorda membrilor adunărilor generale ale acţionarilor remuneraţii mai mari de 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor generali/directorilor, pe şedinţă şi pentru mai mult de o şedinţă într-o lună, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate’. De regulă, mandatele de reprezentare în cadrul adunărilor generale ale acţionarilor sunt acordate de către autorităţile publice unor persoane ce au calitatea de angajaţi ai acestora, astfel că sunt deja remunerate de către respectivele autorităţi. Astfel, considerăm că remunerarea membrilor adunărilor generale ale acţionarilor nu este justificată, fiind necesară eliminarea sa din cuprinsul legii”, a motivat preşedintele în cererea de reexaminare.

„Având în vedere faptul că, pentru realizarea proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli, este necesară convocarea cel puţin a unei adunări generale a asociaţilor, iar, potrivit Legii nr. 31/1990, termenul de convocare a acestor adunări este de 30 de zile, operatorii economici se vor afla în imposibilitatea de a transmite proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli în termenul stabilit de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat, astfel încât considerăm necesară fie modificarea acestui termen-limită, fie eliminarea sa”, se mai precizează în solicitarea de reexaminare.

Craiova: Condescu şi Temelescu rămân în libertate

0

Curtea de Apel Craiova a respins în urmă cu puţin timp recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj în cazul lui Marin Condescu şi al lui Viorel Temelescu, prin care procurorii gorjeni au cerut arestarea preventivă a acestora pentru 29 de zile. Prin urmare, şefii Clubului Pandurii Târgu Jiu vor fi cercetaţi în continuare în stare de libertate.

Marin Condescu este acuzat de înşelăciune, spălare de bani, fals, uz de fals şi delapidare, iar Viorel Temelescu de complicitate la înşelăciune şi uz de fals. Dosarul vizează modul în care a fost realizat un contract de cesiune de creanţe privind tichetele de masă ale minerilor, precum şi mai multe împrumuturi şi ridicări de sume de bani realizate de Marin Condescu la Clubul Pandurii. Procurorii vor să verifice, de asemenea, şi cum au fost realizate anumite transferuri de jucători.

Ford a reluat producţia de maşini şi motoare la Craiova

0

Compania Ford a reluat producţia de maşini şi motoare la uzina de la Craiova, a declarat astăzi directorul general al Ford România, Zoltan Brassai, citat de Agerpres.ro. „Producţia la Craiova s-a reluat şi pentru motoare şi pentru maşini. Volumul de producţie este de 370 de maşini pe zi, iar la motoare 1.000 de unităţi. Maşinile pleacă majoritar în Europa, în Europa de Vest, peste 90%”, a spus Brassai. Întrebat de jurnalişti despre eventuale noi opriri temporare ale producţiei în decembrie, Brassai a afirmat că piaţa este volatilă, iar compania va acţiona în funcţie de evoluţia acesteia. „Nu mai sunt planuri cincinale, ci există planuri lunare, săptămânale şi de o zi”, a explicat oficialul Ford România.

La sfârşitul lunii octombrie, Ford România anunţa că, începând cu luna noiembrie, va fi oprită temporar producţia de motoare la fabrica din Craiova, ca urmare a situaţiei precare a pieţei auto din Europa, după ce în luna septembrie a fost decisă oprirea temporară a producţiei de maşini la fabrica din Craiova.