Sauna ar putea avea mai multe beneficii pentru sănătate decât simpla relaxare. Un studiu realizat în Finlanda a asociat utilizarea frecventă a saunei cu un risc mai redus de deces din cauze cardiovasculare. Rezultatele au atras inclusiv atenția antreprenorului american Bryan Johnson, cunoscut pentru experimentele sale legate de longevitate, care a decis să testeze efectele saunei asupra propriului organism.
În Finlanda, sauna face parte din viața de zi cu zi, fiind prezentă în locuințe, clădiri de birouri și spații publice. Tradiția este atât de importantă încât a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO.
Dincolo de rolul său în cultura finlandeză, sauna a devenit și subiectul mai multor cercetări medicale. Un studiu publicat în JAMA Internal Medicine a urmărit 2.315 bărbați finlandezi, cu vârste cuprinse între 42 și 60 de ani, pe o perioadă medie de aproximativ 21 de ani.
Cercetătorii au observat că participanții care mergeau la saună de patru până la șapte ori pe săptămână aveau un risc de deces din orice cauză cu aproximativ 40% mai mic decât cei care foloseau sauna o singură dată pe săptămână. Au fost identificate asocieri și cu un risc mai redus de deces provocat de afecțiuni cardiovasculare.
Totuși, studiul a fost unul observațional, ceea ce înseamnă că rezultatele nu demonstrează că sauna este direct responsabilă pentru aceste beneficii. În plus, cercetarea a inclus exclusiv bărbați de vârstă mijlocie, astfel că rezultatele nu pot fi aplicate automat întregii populații.
Bryan Johnson a testat sauna timp de 30 de zile
Bryan Johnson, antreprenorul american care investește sume considerabile în metode de încetinire a îmbătrânirii, a decis să includă sauna finlandeză în programul său zilnic. Acesta a început cu ședințe de aproximativ 20 de minute, la o temperatură de 93 de grade Celsius, repetate în fiecare zi.
Potrivit datelor prezentate chiar de Johnson, după aproximativ 23 de ședințe, tensiunea arterială centrală ar fi scăzut cu 12,6%, iar ritmul cardiac în repaus cu 4,4%. Antreprenorul a susținut și că anumite măsurători ale elasticității arterelor s-au îmbunătățit considerabil.
„Arterele au devenit cu 25-50% mai flexibile, reducându-le efectiv îmbătrânirea cu aproximativ 10 ani și producând markeri vasculari care se potrivesc cu cei ai tinerilor sănătoși de 20 de ani”, arată sursa citată.
Johnson a recunoscut și că adaptarea la temperaturile ridicate nu a fost ușoară.
„Cred că prima săptămână de saună m-a afectat mai mult decât orice am făcut înainte”, a spus Bryan Johnson.
Experimentul a evidențiat și un posibil dezavantaj. În perioadele în care nu a folosit metode de răcire a zonei testiculare, antreprenorul a raportat o deteriorare a unor indicatori ai calității spermei. Expunerea repetată la temperaturi foarte ridicate poate afecta temporar producția de spermatozoizi.
Cât timp este recomandat să stai la saună
În recomandările publicate ulterior, Bryan Johnson a indicat ședințe de 15-20 de minute, de trei până la cinci ori pe săptămână, la temperaturi de aproximativ 80-90 de grade Celsius. Acest program reprezintă însă protocolul său personal, nu o recomandare medicală universală.
Pentru persoanele care nu sunt obișnuite cu sauna, este mai prudent să înceapă cu ședințe scurte și să crească treptat durata, în funcție de toleranță.
Hidratarea este importantă, deoarece transpirația abundentă poate favoriza deshidratarea și scăderea tensiunii arteriale. De asemenea, sauna trebuie evitată după consumul de alcool. De asemenea, persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, tensiune arterială instabilă sau alte probleme medicale ar trebui să discute cu medicul înainte de a introduce sauna în rutina lor.
Citește și: Senatul a aprobat micșorarea de 80 de ori a amenzilor pentru uciderea ilegală a unui urs

