De Ziua Mondială a Inimii, marcată pe 29 septembrie, Societatea Română de Cardiologie amintește românilor despre importanța măsurării tensiunii arteriale şi respectarea tratamentului prescris de medic. Menţinerea sub control a valorilor tensionale este esenţială pentru evitarea unor consecinţe serioase ale hipertensiunii: infarct de miocard, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, insuficiență renală, sau a altora ce afectează major calitatea vieții, precum demența.
HTA, cel mai mare factor de risc în bolile cardiovasculare
Hipertensiunea arterială este în continuare cel mai important factor de risc în bolile cardiovasculare în lume, dar și în România. Hipertensiunea arterială, o afecțiune silențioasă care apare de cele mai multe ori fără semne și simptome, este ușor de diagnosticat iar menținerea sub control a valorilor tensionale prin stil de viață echilibrat și tratament corect antihipertensiv poate reduce riscul de a muri prin infarct sau prin accident vascular cerebral.
Prevalența HTA în România a fost estimată la aproximativ 45% ca procent general din populația adultă, fiind mai mare la bărbați (50% sau chiar peste) comparativ cu femeile și fiind mai mare în mediul rural comparativ cu mediul urban. Mai important decât atât este faptul că un procent important din pacienții hipertensivi nu știu că au hipertensiune. Acest procent depășește 20%. Așadar, cel puțin 1 din 5 hipertensivi nici nu știu că au valori tensionale crescute. Evident că, având hipertensiune, pot deja să aibă complicații ale acesteia fără ca măcar să știe și să ia măsuri.
Numărul deceselor prin complicaţiile HTA, în creştere accelerată
Având în vedere frecvența mare a hipertensiunii arteriale în rândul românilor, medicii recomandă ca și aceia care nu se cunosc cu hipertensiune arterială, mai ales dacă au peste 40 ani, să dețină un tensiometru de braț calibrat corect sau, în orice caz, să își măsoare periodic tensiunea arterială (acasă, la medic sau farmacist, acolo unde găsesc disponibilitate).
Dacă aceasta este peste 140/90 mmHg ar trebui să se adreseze medicului de familie pentru sfat calificat cu privire la intensificarea măsurilor de stil de viață și, dacă este cazul, tratament medicamentos.
„Cu toții ne dorim o Românie mai sănătoasă iar aceasta începe cu români mai bine informați, mai preocupați de propria sănătate și de a celor din jur. Hipertensiunea arterială nu mai este o boală doar a vârstnicului, apare tot mai frecvent în jurul vârstei de 40-45 de ani, iar numărul de decese prin complicațiile hipertensiunii arteriale a crescut cu 71% în 2016 față de 2001[1]” amintește Profesor Univ. Dr. Bogdan Alexandru Popescu, Președintele Societății Române de Cardiologie.
Pentru că hipertensiunea nu doare, ajunge să fie ignorată
„Hipertensiunea arterială nu doare, nu deranjează și nici nu se simte în general, ajungând, de multe ori, să fie ignorată. În același timp, este poate afecțiunea cel mai simplu de depistat, prin simpla măsurare a tensiunii arteriale și o minimă informare asupra valorilor tensionale corecte. Puterea de a schimba în fiecare an cursul a 30.000 de decese ce ar fi putut fi evitate stă în spatele campaniei de informare ’Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpuneEu!’ pe care Societatea Română de Cardiologie o desfășoară de 3 ani,” spune Șef de Lucrări Dr. Ana-Maria Vintilă, Președinte al Grupului de Lucru Hipertensiune Arterială .
„Ziua Mondială a Inimii ne dă ocazia să atragem încă o dată atenția, în acest context pandemic dificil, asupra importanței celor 3 pași de prevenție: măsoară tensiunea arterială, respectă întocmai tratamentul prescris, ține legătura cu medicul,” adaugă dna Dr. Ana-Maria Vintilă.
Binomul hipertensiune arterială – Covid 19
Deși de la începutul pandemiei până în prezent s-au publicat multe studii într-o perioadă scurtă de timp, multe întrebări privind HTA și COVID-19 au rămas încă fără răspunsuri adecvate. Nu există date clare care să arate o legătura directă între prezența HTA, independent de vârstă și de alte comorbidități, și infecția sau evoluția către un prognostic sever al infecției cu virusul Sars-coV 2.
Se cunoaște faptul că pacienții cu evoluție cronică a hipertensiunii arteriale asociază frecvent disfuncție endotelială și leziuni ale organelor țintă, iar cu cât mai mare a fost numărul de comorbidități asociate acestei afecțiuni – diabet zaharat, bronhopneumopatie cronică obstructiva, malignitate – cu atât mai nefavorabil a fost prognosticul.
Așadar, în acest context, medicii cardiologi subliniază importanța diagnosticării hipertensiunii arteriale ascunse și menținerii sub control a valorilor tensionale prin măsurarea regulată a tensiunii arteriale, informarea medicului curant dacă apar modificări față de valorile țintă și respectarea întocmai a tratamentului antihipertensiv prescris, doar medicul fiind în măsură să intervină asupra acestuia.
