Când vor începe să se vadă efectele vaccinării în evoluţia cazurilor? Are rost să ne dozăm anticorpii post-vaccinare? Putem consuma alcool dacă ne vaccinăm? Există informaţii noi privind posibilele reacţii adverse cu probleme de coagulare?
Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale a Medicilor de Familie (SNMF), a oferit un interviu GdS cu privire la campania de vaccinare. Medicul a răspuns la întrebările momentului privind efectele adverse, încetinirea pandemiei prin vaccinare şi despre comportamentul post-vaccinare.
GdS: Circa 10% din populaţia României a fost vaccinată până în prezent. Când se va reflecta procentul celor vaccinaţi într-o scădere a numărului de infectări? Concret, când vom vedea că încep să scadă cazurile?
Dr. Gindovrel Dumitra: Să ne uităm la statele în care campania de vaccinare este mai avansată. Avem exemplul Israelului, avem SUA şi Marea Britanie.
SUA are undeva la 20% din populaţie vaccinată şi nu observăm încă efectele. Marea Britanie se află la un procent de 40% din populaţie vaccinată cu o singură doză. Şi a ieşit din lista ţărilor galbene. Dar cât de mult este efectul vaccinului şi cât de mult este efectul măsurilor restrictive este dificil de spus. E cert, însă, că ambele au contribuit la această evoluţie favorabilă.
Cât despre Israel, aici avem aproape 60% acoperire vaccinală cu ambele doze, iar epidemia începe să devină istorie.
GdS: Multe persoane care s-au vaccinat merg să îşi facă analizele pentru a vedea titrul de anticorpi. Sunt acestea utile, în condiţiile în care nu există, momentan, informaţii privind nivelul de protecţie oferită de o cantitate specifică de anticorpi?
G. D.: Personal, nu prea am întâlnit persoane care, după vaccinare, să nu aibă un anumit titru de anticorpi. Persoanele care şi-au dozat anticorpii au un anumit titru, un nivel mai mare sau mai mic. Avem, totuşi, persoane care s-au vaccinat şi pot dezvolta forme asimptomatice sau forme uşoare de boală.
Nu avem în acest moment un titru de anticorpi care să fie declarat protector. Încă ne aflăm în zona de explorare. Dozarea anticorpilor post-boală sau post-vaccinare nu face decât să aducă o senzaţie de falsă protecţie, care poate favoriza infecţia, dacă nu şi dezvoltarea unei boli.
GdS: Practic, ne relaxăm dacă vedem că avem anticorpi şi suntem mai expuşi riscului.
G. D.: Exact. Până în momentul în care nu vom avea date complete în ceea ce priveşte titrul de anticorpi protectori, metoda prin care pot fi identificaţi, cauzele pentru care există în acest moment cele 1000 de persoane din 2 milioane vaccinate în ţară care au dezvoltat boala chiar după rapel, până nu avem răspunsuri în întregime la aceste întrebări, efectuarea acestor analize nu are relevanţă din punctul de vedere al deciziei privind schimbarea sau nu a comportamentului.
GdS: Avem voie sau nu să consumăm alcool după ce ne vaccinăm?
G. D.: Ministerul Sănătăţii a oferit un răspuns nuanţat la această întrebare. Nu putem încuraja consumul de alcool. Pe de altă parte, nici nu putem spune că acest consum de alcool poate influenţa vaccinarea. Sigur, este vorba de consumul unui pahar de vin, al unei beri, un consum ocazional. Dacă vorbim de consum excesiv, de consumatorii cronici de alcool, atunci poate apărea o imunosupresie. Adică poate scădea cantitatea de anticorpi obţinuţi. Dar consumul ocazional nu influenţează în mod semnificativ cantitatea de anticorpi.
Eu sunt pus uneori în dificultate, atunci când am pacienţi cu tratament cronic pentru hipertensiune sau alte afecţiuni care mă întreabă: „Domnule doctor, pot să beau şi eu un pahar de vin de Paşti?”. Iar răspunsul meu este următorul: „E o greşeală că bei alcool, dar o greşeală şi mai mare este să întrerupi medicamentele ca să bei”. OK, bei la Paşti un pahar de vin, dar nu întrerupe tratamentul. E dificil să rămâi în zona recomandărilor absolute, pentru că oamenii nu funcţionează astfel. La fel este şi în cazul vaccinării. E o greşeală că bei, dar o greşeală şi mai mare ar fi să nu te vaccinezi pentru că vrei să bei.
GdS: Există informaţii noi privind posibilele reacţii adverse cu probleme de coagulare a sângelui la vaccinurile Covid? Ştim că şi în România sunt, în acest moment, mai multe cazuri în curs de investigare ca posibile reacţii adverse cu afectare hematologică, iar cele mai multe sunt la vaccinul Astra Zeneca.
G. D.: În acest moment, nu avem nicio situaţie la nivel mondial unde să se fi stabilit o relaţie cauză-efect. În medicină, contează foarte mult statistica. Există unele diferenţe semnificative între vaccinuri, pentru că de exemplu, Astra Zeneca a fost administrat preponderent persoanelor până în 55 sau 65 de ani, persoanelor tinere, care pot face tromboză pentru că fumează, călătoresc mult, iau anticoncepţionale. Şi atunci, în măsura în care ai celelalte vaccinuri cu o paletă mai largă de vârstă, vor apărea diferenţe. Şi trebuie să vezi dacă există diferenţe faţă de prevalenţa de fond a bolii.
Noi administrăm aproximativ 60.000 de doze zilnic în România în acest moment. Asta înseamnă că în 5 zile noi vaccinăm cam toată populaţia Craiovei, adică 300.000 de persoane. Vaccinând toată populaţia, este imposibil să nu îţi apară cele 5 episoade de infarct miocardic care apar în fiecare săptămână în Craiova, să nu apară cele N cazuri de AVC sau de tromboembolism pulmonar, apendicite acute etc. Iar populaţia le va percepe drept consecinţe ale vaccinului când ele sunt doar evenimente coincidentale, care oricum ar fi avut loc. Pentru că vaccinul nu te protejează împotriva acestor evenimente.
