Acasă Sanatate Cum ne influenţează viaţa hormonii fericirii

Cum ne influenţează viaţa hormonii fericirii

-

Hormonii fericirii au un rol important în funcţionarea noastră la nivel optim. Contrar credinţei că fericirea este o stare de spirit, medicina ne transmite că formula stării de bine cuprinde şi ceva chimie.

Dezechilibrele hormonale pot conduce la probleme de somn, dar şi la stări depresive. Hormoniii eliberaţi de creierul nostru, numiţi şi neurotransmiţători, sunt substanţe chimice care transmit informaţiile către organism, influenţându-ne dispoziţia.

Serotonina înlătură anxietatea

Supranumită hormonul fericirii, serotonina este un neurotransmițător de care se leagă reglarea somnului, pofta de mâncare, metabolismul, nivelul de agresivitate, sexualitatea sau memoria.

Ea are un rol important şi în reglarea temperaturii corpului. Serotonina este cea care ne direcţionează organismul către sentimentele pozitive. Unii specialiști consideră că deficitul de serotonină poate avea legătură cu apariția depresiei.

Totuşi, este greu de demonstrat prin studii că un nivel limitat de hormoni de la nivelul creierului favorizează instalarea unei afecţiuni mentale. De asemenea, nu se poate spune cu exactitate dacă scăderea serotoninei ar cauza depresia sau depresia este cea care determină o scădere a producției de serotonină.

Însă analizele de sânge arată că acest hormon este secretat într-o cantitate mai mică de către persoanele depresive, iar multe dintre medicamentele antidepresive acţionează şi asupra producţiei serotoninei.

Producţia de serotonină poate creşte dacă avem un regim alimentar adecvat. Există alimente care favorizează secreţia hormonului, precum bananele, caisele sau vişinele, lintea, ciupercile, fructele de mare, carnea, ouăle fierte, dovleacul, brânza maturată şi ciocolata cu conţinut ridicat de cacao.

Deşi nu cresc direct nivelul de serotonină, alimentele influenţează pozitiv producția de triptofan, aminoacidul esențial din care se formează serotonina. În mod similar acţionează şi suplimentele de vitamina B6.

Exercițiile fizice se pare că ar avea şi ele un rol important pentru stimularea producției de serotonină. De asemenea, lumina determină creşterea producţiei de serotonină.

Endorfinele blochează durerea

Endorfinele sunt produse atunci când ne confruntăm cu durere, frică sau stres. Ele au rol analgezic, înlăturând percepţia durerii, şi contribuie şi la reglarea producţiei altor hormoni, mai ales hormonul creşterii.

Endorfinele sunt eliberate în sânge la exerciții fizice intense, râs puternic, orgasm, conferind o stare de bine, reglând tensiunea şi ajutând sistemul imunitar. Există cel puțin 20 de tipuri diferite de endorfine în organismul uman.

Deoarece efectul lor este de scurtă durată, endorfinele dau dependenţă. Astfel se explică tendinţa oamenilor de a căuta plăceri de moment, care să calmeze aceste nevoi.

În privinţa modului de a stimula endorfinele, există câteva soluţii la îndemâna fiecăruia: dacă ascultăm muzică, dacă zâmbim, dacă îmbrăţişăm pe cineva drag, nivelul de endorfine va creşte. Piperul iute şi ciocolata, masajul, sportul şi meditaţia sunt şi ele eficiente.

Dopamina este strâns legată de nevoia de recompensă

Dopamina este un neurohormon care este produs când întreprindem o acţiune în urma căreia aşteptăm efecte pozitive. De aceea, i se mai spune hormonul motivaţiei.

Iată de ce, de multe ori, când facem planul de vacanţă, suntem mai entuzismaţi decât în timpul vacanţei propriu-zise. Calea până la scopul setat devine mai importantă şi ne face să secretăm mai multă dopamină.

Iar rolul său în starea generală de bine nu este deloc de neglijat, pentru că dopamina ridică nivelul de atenţie şi creativitate, capacitatea de învăţare, stima de sine.

Dopamina creşte când mâncăm seminţe, brânzeturi, carne, pește, fasole, cașcaval, dar şi când consumăm cafea.

Dopamina este puternic stimulată de consumul de droguri și de cafeină, doar că nivelul la care acționează aceste substanțe este diferit.

Drogurile stimulează producția de dopamină din zona cerebrală numită nucleus accumbens, unde este localizat un centru al recompensei și motivației, şi provoacă dependenţa.

Cafeina, în schimb, acționează asupra cortexului prefrontal. Astfel se explică nivelul diferit de adicție pe care îl implică cele două tipuri de substanțe.

Oxitocina, hormonul dragostei

Oxitocina este secretată în timpul actului sexual, dar şi în perioada de sarcină sau alăptare. Din acest motiv ea este considerată hormonul iubirii. Este un inhibator eficient al sentimentului de teamă, al agresivităţii şi al hormonilor de stres.

De exemplu, deşi multe femei sunt îngrijorate şi temătoare înainte de a avea un copil, în timpul sarcinii ele par să se transforme, să se relaxeze şi să privească pline de optimism noua aventură.

La proaspetele mămici s-a observat că mai multă oxitocină determină o conexiune mai strânsă cu bebelușul. În privinţa rolului pe care îl are în relaţia maternă, studii pe animale au arătat că, atunci când mamelor li s-a administrat o cantitate de oxitocină după naştere, ele au dezvoltat sentimente materne și față de puii care nu erau ai lor.

Dacă nivelul de oxitocină din sânge este mare, vom fi mai afectuoşi cu cei din jur şi cu animalele. Chiar şi o simplă strângere de mână poate declanşa producţia de oxitocină. Persoanele care au o relaţie sau un animal de companie au un nivel mai ridicat de oxitocină decât ceilalţi.

Melatonina influenţează somnul

În strânsă legătură cu serotonina, melatonina contribuie la starea de fericire prin influenţa majoră pe care o are asupra somnului. Dacă nu avem un nivel optim de melatonină, somnul ne va fi afectat şi acest lucru se va reflecta asupra dispoziţiei noastre.

Vom deveni mai iritabili, ne vom simţi obosiţi, lipsiţi de energie şi motivaţie. Nivelul de melatonină creşte seara, atingând maximul în timpul nopţii.

Trecerea de la ora de vară la cea de iarnă şi schimbarea anotimpurilor afectează producţia de melatonină, pentru că ceasul nostru biologic este dezechilibrat.

ȘTIRI VIDEO GdS