Stresul are efecte asupra bunăstării noastre emoționale. Este normal să avem zile mai bune și zile mai proaste, dar când suntem stresați, ne putem simți mai obosiți, avem schimbări de dispoziție sau suntem mai iritabili decât de obicei, avem probleme cu somnul. Acest lucru afectează concentrarea, atenția, învățarea și memoria. Cercetătorii au asociat lipsa calității somnului cu probleme cronice de sănătate, depresie și chiar obezitate.
În momentul în care emoţiile se acumulează în noi, din cauza unei atenţii sporite şi a timpului îndelungat de menţinere a agitaţiei mentale, acestea se defulează prin stări de anxietate, atacuri de panică sau prin depresie. Aceste tulburări apar deoarece organismul nostru are nevoie, conform instinctului de supravieţuire, să găsească un mod, fie şi forţat, de a descărca tot ceea ce este periculos pentru sănătatea noastră.

Slăbeşte imunitatea

Cortizolul, hormonul produs în condiţii de stres, poate favoriza o slăbire a sistemului imunitar, implicit determină o sensibilitate mai mare în faţa infecţiilor, a bolilor autoimune, dar şi a unor tipuri de cancer. Există mai multe mecanisme prin care stările tensionate prelungite dăunează imunităţii. Unul dintre ele este inhibarea citokinelor, molecule proteice care ajută la cooperarea celulelor sistemului imunitar. Stresul încetineşte şi răspunsul antiinflamator al organismului împotriva factorilor care produc îmbolnăvire.

Risc dublu de a deveni obezi

De cele mai multe ori, felul în care reuşim sa facem faţă stresului ca adulţi este determinat de modul în care făceam acest lucru în copilărie. Dacă în copilărie obişnuiam să ne refugiem în mâncare atunci când părinţii ne certau sau luam o notă proastă la şcoală, iar urmările nu erau foarte vizibile datorită metabolismului, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre perioada maturităţii.
Odată ajunşi la maturitate, trebuie să înţelegem că anumite situaţii pot fi evitate sau pot fi ţinute în frâu prin gestionarea stării emoţionale. Dacă deadline-ul la job sau o discuţie în contradictoriu vă supun unui stres suplimentar, nu trebuie să vedeţi în alimente un refugiu, deoarece corpul nu mai are acelaşi mecanism de ardere a grăsimilor ca în copilărie.

Sistemul endocrin are de suferit

Acest sistem are un rol important în reglarea dispoziției, creșterii și dezvoltării, funcționării țesuturilor, metabolismului și proceselor de reproducere. Metabolismul nostru este afectat. Hipotalamusul este localizat în creier și are un rol esențial în conectarea sistemului endocrin la sistemul nervos. Semnalele de stres care vin de la hipotalamus declanșează eliberarea hormonilor de stres cortizol și epinefrina, iar apoi zahărul din sânge (glucoză) este produs de ficat pentru a vă oferi energie pentru a face față situației stresante. Majoritatea oamenilor reabsorb zahărul din sânge suplimentar atunci când stresul dispare, dar pentru unii există un risc crescut de diabet.

Cum scapi de stres

Pentru a evita stresul în perioade foarte solicitante este indicat să: ascultaţi o muzică relaxantă, faceţi exerciţii de stretching cu fereastra deschisă, faceţi o plimbare în parc, fiţi mai tandri cu persoana iubită şi încercaţi să vă vopsiţi camera într-o culoare care nu oboseşte ochiul şi psihicul (un bun exemplu este culoarea verde).

Ana-Maria PREDILĂ
A făcut studii de jurnalism la Université Lille 3, Charles de Gaulle, în Franţa şi este o persoană căreia îi place comunicarea şi socializarea. Vrea să fie informată şi să aleagă conform propriei conştiințe şi nu după cum dictează obiceiurile comunității. Îi place să citească şi să meargă la teatru.