Chinezii spuneau că, indiferent cine este tatăl unei boli, mama este alimentația greșită, iar toate aceste substanțe chimice acționează asupra organismului ca picătura chinezească.

O dietă nesănătoasă duce la apariția bolilor cronice precum obezitatea, diabetul zaharat tip 2, bolile cardiovasculare, cancerul, osteoporoza şi bolile dentare.
Industria alimentară nu poate supra­vieţui fără E-uri, însă studiile din ultimii ani au scos la iveală că unele dintre aceste adaosuri sunt deosebit de periculoase pentru sănătate, altele sunt îngrijorătoare, iar foarte puţine sunt inofensive. Din păcate, cele mai multe dintre E-urile periculoase sunt folosite într-o categorie largă de alimente, lucru care a crescut îngrijorarea cercetătorilor. Oamenii sunt însă tot mai atrași de alimentele arătoase și gustoase, chiar dacă aromele sunt artificiale.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ne putem aștepta ca în anul 2020 morbiditatea cauzată de bolile cronice să crească până la 57% pe plan mondial, mortalitatea să se ridice la aproximativ 75% din totalul deceselor, iar în ţările aflate în curs de dezvoltare să se înregistreze 71% din decesele prin boală coronariană, 75% din decesele prin accidente vasculare cerebrale şi 70% din decesele cauzate de diabetul zaharat.

Aditivii cancerigeni, cei mai periculoși

Aditivii alimentari au fost clasificaţi în funcţie de efectele pe care le au asupra organismului uman. Cei mai periculoşi sunt aditivii cancerigeni, cu efecte ireparabile asupra sănătăţii, urmaţi de cei toxici, care, ingeraţi pe termen lung, pot avea aceleaşi efecte. Urmează E-urile periculoase, care pot duce la diferite tumori sau alergii, apoi cele suspecte, care încă se testează pe animale pentru a li se vedea efectele. Deşi cei mai mulţi aditivi sunt trecuţi pe „lista neagră“, există unii naturali şi inofensivi pentru organismul uman. În această categorie intră E140 – Clorofila, E306 – vitamina E , antioxidant, E300 – vitamina C, E322 – lecitina, E440 – pectina şi E407- extract de algă. Făcând raportul cu cei peste o sută de aditivi cu probleme, este de înţeles de ce balanţa înclină în defavoarea E-urilor.
„Mulți oameni nu rezistă acestei tentații, deși știu că aceste alimente nu le fac bine. În plus, majoritatea oamenilor ajung seara târziu acasă și atunci mănâncă tot ce prind, iar în timpul zilei au mâncat plăcinte și covrigi. E un cerc vicios, de care poți să fugi dacă ții la sănătatea ta“, a precizat dr. Flavia Vasile, medic nutriționist.
Parizerul pare să ocupe primul loc în topul celor mai nocive preparate din carne. Acesta are în compoziţia sa 80% slănină şi şorici de porc, 10% MDM, carne dezosată mecanic, în compoziţia căreia intră oase măcinate. Acest aliment mai conţine făină de soia, amidon, dar şi condimente, printre care se numără sare, coriandru, boia de ardei. Potenţiatorii de gust şi coloranţii sunt şi ei trecuţi pe lista ingredientelor care se găsesc în parizer.
Crenvurştii pot duce la apariţia toxiinfecţiilor alimentare dacă nu sunt păstraţi în condiţii corespunzătoare. MDM-ul este găsit în mare parte din acest preparat din carne. Pieliţe şi grăsime se găsesc şi ele în compoziţia acestora. E-urile abundă şi ele, deoarece crenvurştii au mereu o culoare fragedă.

Atenție la alimentația copiilor

Copiii sunt, de regulă, cei mai atrași de gustul mezelurilor. În România, nouă din zece copii suferă de boli de nutriţie, iar mai mult de 40% dintre aceștia sunt supraponderali. Românii sunt fruntașii Europei la bolile grave.
„Copilul poate mânca și cartofi, și orez, și pâine, dar preparate cât mai sănătos, nu dăm copilului cartofi prăjiți, ci piure sau cartofi fierți. Este bine să se asigure zilnic cantitatea de proteine din ouă, carne, și tot zilnic trebuie să mănânce și lactate. Sunt principii pe care trebuie să le respectăm cu toții“, a explicat dr. Flavia Dinu, medic specialist în diabet și boli de nutriție.

Sucurile carbogazoase

Ca şi cărnurile procesate, băuturile carbogazoase au fost corelate cu un risc crescut de cancer al tractului digestiv. Pline de zaharuri, coloranţi, cafeină, sare şi alte chimicale, sucurile carbogazoase creează acid în organism şi hrănesc practic celulele canceroase. Dacă sunt consumate rar, nu afectează organismul. Problema apare atunci când consumul este constant şi în cantităţi mari.

Ce trebuie să ştim atunci când mergem la cumpărături:

Mâncarea sănatoasă nu poate fi la ofertă.
Cu cât termenul de valabilitate al unui produs este mai lung, cu atât acel produs conţine mai mulţi conservanţi.
Este de preferat să consumăm produse proaspete, care nu au mai mult de 3 E-uri.
Atenţie la cantitatea de sare şi zahăr pe care le conţin majoritatea produselor.

Ana-Maria PREDILĂ
A făcut studii de jurnalism la Université Lille 3, Charles de Gaulle, în Franţa şi este o persoană căreia îi place comunicarea şi socializarea. Vrea să fie informată şi să aleagă conform propriei conştiințe şi nu după cum dictează obiceiurile comunității. Îi place să citească şi să meargă la teatru.