Proiectul Dosarul Electronic de Sănătate, aflat în etapa finală de implementare, este privit de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ca un lucru de mare ajutor pentru medic şi pacient, un sistem în care datele medicale sunt păstrate în „deplină siguranţă şi confidenţialitate“. În schimb, medicii de familie, cei care va trebui să introducă datele pacientului în sistem, sunt sceptici în ceea ce priveşte siguranţa informaţiilor. „Ni s-a transmis deja că datele de la medicii de familie care lucrează cu Sistemul Informatic Unic Integrat, adică tot ceea ce este pe biletele de trimitere şi pe reţete, au fost deja descărcate în dosarul electronic. Dar oare cui i-ar conveni ca datele lui de sănătate să devină publice?“, se întreabă dr. Mirela Profir, secretarul Societăţii de Medicină de Familie Dolj, pornind de la premisa că pacientul are acces la dosarul său electronic pe baza CNP-ului, cod care se regăseşte lejer în baza de date a multor instituţii din România, publice sau private (companii de telefonie, de gaze, de electricitate, bănci etc).
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat că fiecare pacient din România va avea propriul Dosar Electronic de Sănătate (DES), considerat „un sistem care contribuie la creşterea calităţii actului medical, în care datele sunt păstrate în deplină siguranţă şi confidenţialitate“. „Pacienţii nu vor mai fi nevoiţi să se prezinte la medic cu un teanc de documente şi să explice acestuia verbal istoricul lor medical, deoarece datele vor fi disponibile în DES: trimiteri, reţete, consultaţii medicale, diagnostice, spitalizări, antecedente etc.“, era explicaţia CNAS. Preşedintele instituţiei, Radu Țibichi, afirma chiar zilele trecute că proiectul privind „Dosarul electronic al pacientului“ se află în faza finală şi că fost testat cu succes. „Până în acest moment, peste 300.000 de dosare electronice au fost create în regim de test, urmând ca din luna mai sistemul să fie funcțional și dat în producție“, anunţa Radu Țibichi. Acesta menţiona chiar şi obligativitatea introducerii în sistem de către medici a datelor medicale ale pacienţilor, în caz contrar ei riscând să fie sancţionaţi.
Dosarul Electronic de Sănătate nu este văzut însă cu ochi buni de către unii medici, iar la nivelul Doljului proiectul DES naşte controverse. Dr. Mirela Profir, medic primar medicină de familie şi secretarul Societăţii de Medicină de Familie Dolj, şi-a arătat scepticismul în ceea ce priveşte disponibilitatea pacienţilor de a permite accesul la datele lor medicale, doar pe baza unor promisiuni ale CNAS privind „deplina siguranţă şi confidenţialitate a informaţiilor“. „Până la ora actuală, acest dosar electronic a fost implementat în lume doar în două state, în Singapore şi Estonia. S-a încercat şi o implementare în Franţa, acum câţiva ani, din informaţiile mele, şi s-a reuşit doar într-un procent de 0,75%. Cu alte cuvinte, populaţia din Franţa nu a fost de acord decât în acest procent cu dosarul electronic, adică să i se transfere datele de la medicul de familie sau din alte segmente în sistem. Oare de ce, ne întrebăm noi?“, a afirmat dr. Mirela Profir.
„Este adevărat că există varianta de control a pacientului, care poate vedea oricând cine i-a accesat dosarul, ce trimiteri, reţete, diagnostice a avut. Dar dacă aţi şti că de vreo câteva săptămâni, fără să vă întrebe nimeni, fără să vă ceară nimeni acordul, datele dumneavoastră, simptomele, diagnosticele care apar pe biletele de trimitere, dacă aţi fost la vreun medic în acest interval, au fost introduse în dosarul electronic, ce părere aţi avea? Şi fără ca medicul de familie sau alt medic să aibă posibilitatea să zică nu? Ce aţi face? Pentru că cel puţin datele de la medicii de familie care lucrează cu Sistemul Informatic Unic Integrat au fost deja descărcate în dosarul electronic, aşa ni s-a comunicat“, a adăugat dr. Mirela Profir.
„Ce instituţie din ţara asta nu are acces la CNP-ul dumneavoastră?“
Medicul de familie craiovean este de părere că, atâta timp cât pacientul are acces la dosarul său electronic folosind propriul CNP, atunci nu se poate vorbi de siguranţa şi confidenţialitatea datelor. „Cui i-ar conveni ca datele lui de sănătate să devină publice? Să spunem că sunt publice pentru alt cadru medical, asta e OK. Dar cum aveţi acces dumneavoastră, ca pacient, la dosarul electronic? Pe bază de CNP. Atunci spuneţi-mi şi mie ce instituţie din ţara asta, mai mică sau mai mare, nu are acces la o adică la CNP-ul dumneavoastră? Şi atunci unde este confidenţialitatea? Pentru a accesa propriul dosar electronic, fiecare dintre noi îşi introduce CNP-ul, după care i se dă acces la o aşa-zisă matrice şi obţine un fel de cod, care stă numai la pacient. Dar ce se întâmplă în momentul în care pacientul pierde acel cod? Nici o problemă, îşi introduce din nou CNP-ul şi i se generează alt cod. Deci, care este siguranţa pacientului, apropo de securitatea datelor? Şi hai să vorbim şi la modul general, nu cred că mie mi-ar conveni să apară în dosarul meu electronic faptul că beau, că fumez, că mă droghez, că am avut boli cu transmitere sexuală, că sunt hipertensiv sau mai ştiu eu ce. Ce credeţi că ar spune un angajator, dacă ar avea acces întâmplător sau nu la asemenea date? Sau dacă eşti deja angajat, ce s-ar întâmpla legat de şansele tale de promovare? Ce părere aveţi dacă asemenea date ar putea ajunge pe mâna unor firme de asigurări, la care mulţi pacienţi au poliţe de asigurare de sănătate? Nu cumva ar creşte acele poliţe? Nu cumva firmele s-ar orienta să facă asigurări celor care nu apar în sistem cu probleme de sănătate?“, s-a întrebat dr. Mirela Profir. „Ce garanţie am eu, ca pacient, că datele mele sunt confidenţiale, atâta timp cât eu nu am un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, să spunem, privind confidenţialitatea datelor mele. Cine îmi dă asigurările, medicul de familie sau medicul din spital, verbal? Nu cred. Nu cred că-şi va asuma vreodată cineva asemenea responsabilitate“, a completat medicul craiovean.
Dr. Mirela Profir a mai precizat că şi-a întrebat toţi pacienţii în legătură cu dosarul electronic şi că nu a avut reacţii pozitive: „Eu am întrebat pacienţii ce părere au dacă trimiterea pe care le-o dau, cu toate simptomele trecute, intră automat în dosarul electronic? Toţi au căscat ochii şi au spus: nu se poate aşa ceva, fără acordul meu?“. Secretarul Societăţii de Medicină de Familie Dolj a mai menţionat şi că medicii de familie nu sunt de acord cu introducerea datelor pacientului în dosarul electronic, în timpul destinat consultaţiei. „Eu nu pot să-i spun pacientului, în momentul în care se prezintă la mine, că nu-l consult şi nu-i dau tratamentul pentru că trebuie să introduc datele sale în dosarul electronic. Nu s-a gândit nimeni la un timp separat pentru implementarea bazei dosarului electronic“, a specificat dr. Mirela Profir.
Ce conţine Dosarul Electronic de Sănătate
În Dosarul Electronic de Sănătate apar informaţii privind istoricul medical al pacientului, cu date culese de la toţi furnizorii de servicii medicale cu care acesta a intrat în contact, dacă pacientul a utilizat identificarea pe bază de card de asigurat sau dacă furnizorul a înscris datele legate de serviciul oferit într-un sistem informatic ce trimite aceste date direct sistemului DES. Dosarul are mai multe secţiuni de date medicale şi cuprinde datele personale ale pacientului (nume, prenume, vârstă, grupă sanguină, RH), un sumar privind alergii, proteze, transplanturi, un istoric medical cu diagnostice, intervenţii chirurgicale, proceduri, imunizări, intoleranţe la medicamente/alimente, un istoric legat de evenimentele din viaţa medicală a pacientului (consultaţii la medicul de familie, la medicul de specialitate, trimiteri, reţete, internări), dar şi date privind modul de viaţă al pacientului: informaţii despre dietă, condiţiile de muncă, mediul familial, consumul de alcool, tutun şi cafea.
Dosarul electronic al pacientului, dezbătut la „Ora de Sănătate“
Despre modul în care Dosarul Electronic de Sănătate influenţează sistemul sanitar, despre noutăţile legislative oferite de actualul Contract-cadru din sănătate, dar şi despre modul în care pacienţii au acces la medicul de familie, aflaţi astăzi, de la ora 17.00, din emisiunea „Ora de Sănătate“, difuzată la Radio Sud.
