21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateAteroscleroza – îmbătrânirea arterelor

Ateroscleroza – îmbătrânirea arterelor

Deşi este unul dintre cele mai studiate fenomene patologice pe plan mondial, ateroscleroza prezintă încă nenumărate necunoscute pentru cercetători. Ea stă la baza celor mai multe decese care au loc în ţările dezvoltate economic sau în curs de dezvoltare, prin bolile cardiovasculare pe care la produce.
Ateroscleroza constă în principal în depunerea de colesterol la nivelul pereţilor interni ai vaselor de sânge. Încă din copilărie, la persoanele predispuse apar iniţial mici striuri lipidice, care ulterior vor creşte şi vor forma ateroame. Acestea sunt plăci proeminente în interiorul arterelor, formate din colesterol şi celule inflamatorii, cu dimensiuni de până la câţiva centimetri. Prin creştere neîntreruptă, ateroamele vor îngusta progresiv vasele de sânge pe care le afectează, reducând astfel fluxul de sânge spre anumite organe.
Cauza aterosclerozei este încă o incertitudine pentru oamenii de ştiinţă. Ce ştim deocamdată este că striurile lipidice şi apoi ateroamele apar mai ales la anumite categorii de persoane: fumătorii, hipertensivii, diabeticii, vârstnicii, obezii, sedentarii, alcoolicii, indivizii care au colesterolul crescut, cei supuşi la stresuri excesive sau aceia ai căror părinţi au avut boli cardiovasculare. Condiţiile enumerate mai sus, care favorizează apariţia aterosclerozei şi apoi a bolilor cardiovasculare, au fost denumite factori de risc cardiovascular.
Deşi au fost emise o multitudine de teorii în acest sens, nu ştim încă mecanismul exact prin care factorii de risc acţionează pentru a produce leziunile aterosclerotice. Altă enigmă este apariţia bolilor cardiovasculare la persoane care nu întrunesc nici unul dintre factorii de risc clasici – ca dovadă că mai există factori de risc pe care nu-i cunoaştem şi a căror descoperire e rezervată viitorului.
Localizarea leziunilor aterosclerotice în organism este altă provocare pentru cercetători: cum se întâmplă că o arteră e presărată cu nenumărate plăci de colesterol, iar artera învecinată e sănătoasă? Se ştie că ateroscleroza afectează cu predilecţie vasele de sânge care alimentează anumite organe: inima, creierul, rinichii, ochii sau picioarele. Prin reducerea debitului de sânge spre ţesuturi, apar bolile cardiovasculare specifice: angina pectorală (cardiopatia ischemică), accidentul vascular cerebral ischemic, arteriopatia aterosclerotică periferică sau afectarea de cauză ischemică a oricărui alt organ.
În afară de scenariul descris mai sus, care se desfăşoară de-a lungul multor ani sau chiar zeci de ani, există şi posibilitatea apariţiei unor complicaţii acute: pentru că zonele pereţilor arteriali cuprinse de ateroscleroză au elasticitatea diminuată, aici se pot produce fisuri, la nivelul cărora vor apărea cheaguri de sânge, numite trombi.
Formarea trombilor este un proces care durează doar câteva minute sau ore şi care poate duce rapid la îngustarea semnificativă sau chiar la ocluzia unei artere. Consecinţele acestor tromboze arteriale sunt uneori dramatice, în funcţie de localizarea lor: infarct miocardic sau preinfarct, accident vascular cerebral ischemic, infarct renal, mezenteric, retinian etc.
În fine, ectazia vasculară este altă formă – mult mai rară – de manifestare a aterosclerozei. În acest caz, depunerea colesterolului în pereţii arterelor conduce la scăderea rezistenţei şi elasticităţii acestora. Prin urmare, diametrul vasului sanguin creşte progresiv (anevrism vascular), ceea ce poate avea consecinţe grave, uneori fatale: fie formarea de cheaguri de sânge la acest nivel (tromboză intraanevrismală), fie fisura (disecţie vasculară) sau chiar ruptura arterei respective.

Dr. Ovidiu VÎLCEANU, medic specialist cardiolog

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS