Scăldarea în bazine cu apă murdară sau o simplă înţepătură de ţânţar pot fi cauzele aceleiaşi boli: meningita.
Meningitele acute sunt neuro-infecţii severe caracterizate de inflamaţia meningelui (învelişul creierului) şi modificări ale lichidului cefalo-rahidian (LCR), din cauze variate: virale, bacteriene, micotice sau parazitare.
Odată cu instalarea caniculei şi creşterea valorilor temperaturii aerului, ne putem aştepta la o creştere rapidă a cazurilor de viroze respiratorii. Viremia secundară unor infecţii primare respiratorii, digestive, tegumentare produce inflamaţia meningelui şi a structurilor învecinate. Poarta de intrare a virusurilor poate fi respiratorie, digestivă ori prin înţepătura ţânţarilor sau muşcătura rozătoarelor.
Inflamaţiile virale ale meningelor se manifestă clinic prin febră şi sindrom meningean benign (dureri de cap însoţite de înţepenirea cefei, vărsături spontane, fotofobie). Infecţiile apar mai frecvent la copii şi tineri, la bătrâni sau în focare familiale.
Manifestări
Meningita se manifestă prin febră instabilă, frisoane, alterarea progresivă a stării generale, cefalee intensă frontală sau difuză, înţepenirea cefei, poziţie „în cocoş de puşcă“, genunchii fiind flexaţi pe abdomen, fotofobie, tulburări respiratorii, hiperestezie cutanată, mialgii, vărsături spontane, paralizii ale nervilor cranieni, hemipareze, convulsii, edem papilar şi cerebral, delir, comă.
La nou-născuţi, simptomatologia clinică a meningitelor acute este particulară. Febra este instabilă (hiper sau hipotermie), copilul ţipă continuu („ţipăt encefalitic“), refuză suptul, are vărsături şi diaree, tulburări respiratorii, icter, convulsii, se observă plafonarea privirii şi bombarea fontanelei (moalele capului).
La vârstnici, febra sau sindromul meningean pot lipsi, dar apar constant tulburări ale stării de conştienţă (dezorientare, tulburări de comportament sau obnubilare).
West-Nile, virusul meningitei mortale
Infecţia cu virus West-Nile (prin înţepătura ţânţarilor infectaţi) afectează sistemul nervos central, iar manifestările pot fi diferite. La majoritatea oamenilor nu există simptome (80% din cei infectaţi).
20% dintre cei infectaţi pot prezenta o formă clinică uşoară, manifestată prin febră, dureri de cap, greaţă, vomă şi, uneori, creşterea în volum a ganglionilor limfatici şi erupţie cutanată pe abdomen.
Un procent mic de persoane (aproximativ 1 din 150 de persoane infectate) pot dezvolta forma severă a bolii, de fapt o meningo-encefalită, manifestată prin febră ridicată, dureri de cap, redoarea cefei, dezorientare, comă, tremor, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, pierderea sensibilităţii şi paralizie, simptomatologie ce poate persista, iar afectarea neurologică poate fi permanentă.
Cum ne ferim de ţânţari?
Tratamentul meningitelor reprezintă o urgenţă majoră care condiţionează evoluţia clinică şi riscul letal.
Pentru prevenirea meningitelor, vă recomandăm să respectaţi normele de igienă personală şi colectivă. Evitaţi înţepăturile de ţânţari când sunteţi în aer liber, utilizaţi substanţe adecvate pentru protecţia împotriva ţânţarilor. Aceştia sunt mai activi în zori şi în amurg, de aceea vă sfătuim să evitaţi să staţi în aer liber în aceste perioade.
Utilizaţi substanţe pentru îndepărtarea insectelor şi purtaţi haine cu mâneci lungi, pantaloni sau fuste lungi, în culori deschise, pentru a observa mai uşor insectele.
Protejaţi ferestrele şi uşile cu plase adecvate, curăţaţi locurile unde cresc şi se înmulţesc ţânţarii, prin golirea sau schimbarea frecventă a apei din vase cu flori, butoaie, diverse recipiente din jurul locuinţelor.
Dr. Mariana Păsărescu, consilier superior Autoritatea de Sănătate Publică Dolj
