Bolile cardiovasculare la femei ocupă, se pare, primul loc între diagnosticele formulate în asistenţa primară, cea mai afectată fiind grupa de vârstă peste 60 de ani.
Tendinţele demografice actuale, la nivel mondial, indicatorii de morbiditate şi mortalitate demonstrează necesitatea unei reorientări a politicilor de sănătate către grupele de vârstă mai înaintate, care s-au dovedit a fi grupe cu risc, ce necesită programe specifice de prevenţie. Raportul UN 2000 apreciază populaţia feminină a globului la 55% din totalul populaţiei şi estimează că aceasta va spori, în următoarele două decade, în special prin creşterea speranţei de viaţă a populaţiei feminine. În prezent, în Europa, la grupa de vârstă 65-79 de ani, sunt înregistrate trei femei la doi bărbaţi, iar la peste 80 de ani, două femei la un bărbat. Partea negativă a acestui femomen este că femeile longevive suferă de multiple boli cronice, de sărăcie, singurătate şi alienare. Trebuie luate în consideraţie condiţii morbide, cum ar fi bolile cardiovasculare, care ocupă locul 1 între decesele femeilor în Europa, cu un procent de 43%, cancerele (sân şi col uterin), care ocupă locul 2, cu 26% din decese în Europa, demenţa, suferinţele osteoarticulare. Cele mai frecvente boli cardiovasculare care afectează populaţia feminină sunt hipertensiunea, boala cardiacă ischemică şi boala cerebrovasculară. În România se înregistrează aceleaşi tendinţe demografice ca şi în restul Europei, adică de creştere a populaţiei vârstnice, în special prin cea de sex feminin.
Mai bine previi decât să tratezi
Datele ultimului recensământ oficial al populaţiei, din 2002, situează populaţia feminină din România la un procent de 51,25% din populaţia totală, cu un număr uşor crescut în zonele urbane. Peste 50% din femeile peste 45 de ani sunt hipertensive şi peste 30% au hipertensiune sistolică izolată. Riscul unui eveniment cardiovascular major este crescut la femei cu boli coronariene, mai ales la cele aflate la postmenopauză, unde se remarcă o aglomerare a factorilor de risc.
Hipertensiunea arterială (HTA) poate fi provocată de o serie de factori printre care fumatul, alcoolul, starea socio-economică, obezitatea, vârsta, diabetul şi poate avea mai multe stadii, în funcţie de modul în care afectează ea viaţa pacientului şi ce repercusiuni are asupra organelor interne. În prima periodă, pacientul poate avea doar valori crescute ale tensiunii arteriale (TA), fără nici un semn de afectare a altor organe sensibile la creşterea TA (inimă, creier şi rinichi), pentru ca în cea de-a doua să înregistreze modificări la nivelul inimii (la radiografie, ECG sau ecocardiografie se găseşte HVS – mărirea ventriculului stâng), la examenul FO – modificări ale vaselor (FO gradul I sau II) şi la nivel renal – modificări ale analizelor (proteine în urină sau creşterea valorilor creatininei în sânge). În ultimul stadiu, la pacient apar complicaţii ale HTA: insuficienţă cardiacă, hemoragii cerebrale sau accidente vasculare cerebrale, insuficienţă renală, proteinurie, hematurie, FO de gradul III.
De asemenea, mai există o formă de HTA (care poate fi atât primitivă, cât şi secundară) numită HTA malignă sau cu evoluţie accelerată, caracterizată prin valori tensionale mari (TA diastolică peste 130 mm Hg), apariţia precoce a afectării inimii, rinichilor şi creierului (insuficienţă cardiacă, insuficienţă renală, accidente vasculare cerebrale sau encefalopatie hipertensivă) şi care răspunde greu la tratamentul medicamentos. Aceste date ne fac să concluzionăm că, pentru femei, este necesară o evaluare periodică a stării de sănătate, cel puţin o dată pe an, mai ales dacă aţi trecut de 45 de ani, căci numai astfel putem preveni apariţia unor afecţiuni sau putem stopa evoluţia celor existente printr-un tratament adecvat.
Material realizat cu colaborarea Policlinicii Elga Craiova
