Un nou Târg de Crăciun de succes s-a încheiat duminică, 7 ianuarie 2024, la Craiova. Ritmul urban revine la pulsul normal, şoferii vor înjura mai puţin în trafic la orele serii, iar craiovenii vor putea ieşi în centrul oraşului fără să se preocupe prea tare de locurile de parcare. Cu ce rămânem după tumultul târgului din acest an?
O afacere?
Primarul Lia Olguţa Vasilescu spune că rămânem cu nişte bani la buget, deşi, chiar dacă pentru primărie a devenit o afacere, târgul a avut întotdeauna scopul de “a-i bucura pe craiovenii care poate, nu își permit o excursie la Viena, Madrid, Paris etc, dar merită să trăiască într-un loc cu nimic mai prejos ca destinație de sărbători decât cele menționate”.
Cu siguranţă veniturile din domeniul Ho-Re-Ca au fost frumos rotunjite de alaiurile de turişti veniţi de prin toate colţurile ţării şi chiar de prin Serbia şi Bulgaria pentru a-şi putea da cu părerea dacă târgul de la Craiova e chiar atât de frumos cum i s-a dus vestea. Şi fie că au plecat cu opinii pozitive după vizita lor, fie că s-au transformat în cârcotaşi, toţi turiştii au contribuit la creşterea gradului de vizibilitate a Craiovei. Dar chiar aşa de bună este afacerea, în cifre? Atunci de ce nu vorbeşte mult mai clar despre ele şi primăria dă răspunsuri şi declaraţii în dodii?
Detaliem mai jos.
European Best Destinations, doar suprafaţa iceberg-ului?
Isteria s-a dus, rămânem cu impresiile. Dintre toate, bune şi rele, am decantat câteva care ni s-au părut legitime şi pe care le redăm mai jos, bineînţeles, tot o adunare subiectivă şi care nu poate fi nicidecum completă, dar care încearcă să arate de ce e bine că există acest târg de Crăciun, dar şi ce nu este (încă) în regulă.
De câţiva ani, Primăria Craiova a investit intens în organizarea Târgului de Crăciun pentru a-l transforma în magnet turistic. Reţeta a început să funcţioneze şi a început să fie aplicată şi Târgului de Paşte. Ce s-a întâmplat în ultimii ani este că în România a început să se vorbească despre Craiova adesea în asociere cu Târgul de Crăciun, adică în jurul oraşului să se coaguleze un brand. S-a investit în promovare şi vorba s-a dus. Unii spun că s-a investit puţin pentru cât s-a câştigat şi se tot verhiculează banii plătiţi către European Best Destinations, undeva în jur de 25.000 de euro, bani cu care oraşul s-a putut promova drept una dintre destinaţiile de top de pe continent pentru perioada Crăciunului.
Nu cheltuim “niciun leu” pentru că avem contract cu firma de iluminat public – Fals
Dar într-o nebuloasă enormă se află suma plătită pentru iluminatul şi decoraţiunile tematice. În 2022, Olguţa Vasilescu declara că Primăria nu plăteşte niciun leu, pentru că instalaţiile sunt asigurate de către firma care se ocupă de iluminatul public din Craiova, printr-un contract cadru. O eroare flagrantă de logică – intenţionată ori nu, asta nu mai ştim – pentru că respectivul contract cadru nu este încheiat pe 0 lei, iar firma, cu siguranţă, nu face pomeni, aşa că are grijă să îşi includă costurile cu iluminatul festiv în socoteli.
Numai că, întrebaţi concret de colega noastră de la ŞtiriCraiova.ro cât au costat noile achiziţii, precum montarea şi demontarea tuturor instalaţiilor şi obiectelor de mobilier urban, cei de la primărie nu au înaintat absolut nicio cifră. Doar au specificat acelaşi contract cu firma de iluminat, fără a vorbi de nicio valoare, precizând în mod caraghios că nu pot vorbi de costurile pentru montare-demontare pentru că nu au fost efectuate încă lucrările de demontare. Aşadar, avem un târg despre care administraţia spune că nu investeşte pentru amenajare, inducându-le cetăţenilor că dacă plăteşte un contract în care sunt incluse mai multe servicii, de fapt, nu se contorizează.
Şi iată cum apare primul şi cel mai mare neajuns al acestui târg. Lipsa de transparenţă a administraţiei cu privire la cheltuieli.
Cât din plăcinta vizibilităţii a fost gratis?
Ca să nu mai vorbim despre faptul că, pe lângă European Best Destinations, despre Târgul de Crăciun de la Craiova s-a scris intens în toată presa centrală şi s-au făcut numeroase reportaje TV şi nu ştim deocamdată câte dintre acestea au fost contra cost şi cât s-ar fi plătit pentru ele. GdS a întrebat Primăria despre contractele de publicitate cu media pentru promovarea Târgului şi aşteptăm un răspuns. Ne-ar surprinde să aflăm că, dincolo de word of mouth, adică promovarea din vorbă în vorbă, fără lei, mai pe româneşte, tot ce am citit prin presa naţională a fost doar din generozitate şi interes media autentic pentru subiect.
Păzea, au venit turiştii!
Dar promovarea a funcţionat şi a adus turişti. Şi, cum o monedă are două feţe, turiştii i-au enervat pe mulţi dintre craioveni, care s-au trezit cu un oraş înţesat de maşini şi cu un trafic infernal în luna decembrie, la orele serii.
Alţii s-au bucurat de afluxul de vizitatori şi au gustat din plin de prilejul de “a se simţi precum un turist în propriul oraş”. Şi unii le-au mai făcut şi sic! Sic! sibienilor care s-au plâns că le pleacă turiştii către Craiova.
Craiova a fost vedeta de Crăciun a Internetului
Tematica târgului pare să fi funcţionat anul acesta, mulţi oameni arătându-se încântaţi de ideea transpunerii poveştii Crăiesei Zăpezii în cadrul urban. Alţii n-au priceput ce-i cu cioburile şi poate şi-au închipuit cu satisfacţie că sunt de la oalele sparte în capul decidenţilor. Unora le-au plăcut lebedele, altora nu. Unii au apreciat bradul, fie el şi plagiat, alţii l-au asemuit cu o rachetă, amintind de declaraţiile primarului cum că îi place să meargă înainte “ca racheta”. În tot cazul, per total, târgul a fost, cum se spune mai nou, “instagramabil” şi a umplut Internetul de fotografii de la Craiova.
Craiova s-a bucurat, în acest context, de laudele anumitor persoane cunoscute în spaţiul public, care au descoperit, pe lângă târg, şi alte lucruri de admirat şi care chiar ar merita un city break separat.
Coadă la toaleta publică, furt de curent în buricul oraşului
Printre toate fotografiile cu luminiţe şi brazi s-au strecurat însă şi unele cu cozi lungi la toaleta din English Park, semn că ar fi cazul ca în anii viitori administraţia să aibă în vizor şi aspectele mai lumeşti şi să lărgească spectrul de facilităţi oferite în perimetrul târgului.
Şi, pe lângă toalete, a mai crăpat fix în toiul sărbătorilor ştirea despre căsuţele de la târg branşate ilegal la reţeaua electrică.
Ce e cu cârcotaşii?
Ca de obicei, şi în acest an au apărut din nou“disidenţii”, de regulă criticii de serviciu fiind chiar craiovenii. Şi, deşi mulţi îi condamnă că se întorc împotriva propriului oraş în loc să se bucure că se mai vorbeşte şi de bine despre el, astfel de lucruri sunt de înţeles. Pentru că locuitorii oraşului cunosc prea bine realităţile de zi cu zi, care depăşesc “frontierele” unui târg de Crăciun, şi în afluenţa laudelor acestora le este teamă că oamenii uită că pe la periferie nu există canalizare, că străzile din cartierul lor sunt afundate în noroi sau că pe aici, prin judeţ, infrastructura rutieră duce lipsă de drumuri rapide şi că – oricât s-ar compara Craiova cu Viena în materie de luminiţe – suntem la ani lumină în privinţa nivelului de trai şi printre codaşii ţării în privinţa investitorilor.
Între mândrie şi frustrare
Aşadar, e de înţeles şi bucuria locuitorilor care, în sfârşit, aud vorbindu-se de Craiova şi în alte contexte faţă de acum câţiva ani, când erau întrebaţi dacă pe-aici chiar umblă lumea cu săbii prin centru cum umblă câinii cu covrigi în coadă pe la americani. Dar e de înţeles şi frustrarea acelora care se plâng de banii aruncaţi pe “circ” şi de amăgirea masei de alegători cu sclipici şi luminiţe, pentru că acolo unde sunt multe lucruri de rezolvat, frumosul alunecă spre poleială. Şi lumea se împarte în optimişti, realişti şi pesimişti. Primarul a anunţat că pregăteşte “o nouă poveste pentru care să vă facem să iubiți Craiova”. Dar craiovenii aşteaptă pesemne şi noi poveşti care să îi facă să iubească să şi trăiască în Craiova. Pe tot parcursul anului şi în orice cartier.
Citeşte şi: SC CULTURA SRL
