Cel mai târziu în iunie 2017 vom avea alegeri anticipate la Craiova. Știm cine sunt candidații? În cele de mai jos, vom încerca o scurtă radiografie a scenei politice locale la început de 2017.
Din partea PSD, cel mai probabil candidat va fi actualul primar interimar, Mihail Genoiu – în prezent membru PMP, prin fuziunea acestui partid cu fostul UNPR. Departe de a fi un lider carismatic care să electrizeze masele, Genoiu se dovedește util politic pentru că PSD este pe val. Un tip neconflictual, opusul Olguței Vasilescu, el se strecoară discret spre vârfurile puterii. Până la desemnarea ca și candidat, Genoiu va păstra discreția, nu se va angaja în acțiuni care-i pot periclita poziția de favorit. Nu va avea inițiative publice, de teamă să nu greșească. Cel mai probabil, în campanie va defila de mână cu Olguța Vasilescu, revenită în Bănie pe post de vătaf pe moșie sau mentor. Fără îndoială, la Craiova, Stânga va avea prima șansă. Deși alegerile pentru fotoliul de primar sunt puternic personalizate, în lipsa unui candidat proeminent lumea va vota partidul.
Față de 2016, în tabăra din Dreapta nu s-a schimbat mai nimic. Să recapitulăm puțin situația. La alegerile din 5 iunie 2016, sub 100.000 din cei 260.000 de craioveni au fost convinși de Partide să iasă la vot. Olguța Vasilescu (PSD+UNPR) a obținut aproape 59.000 de voturi (61%), urmată de Pavel Badea – PNL (12.650 de voturi), Mircea Năstase – ALDE (7.540 de voturi), Florentin Gust – PSRO (6.000 de voturi), Dan Cherciu – PNȚCD+M10 (5.130 de voturi) și Horațiu Buzatu (3.000 de voturi). Candidații anti-PSD au însumat 34.320 de voturi, adică 35,7% din electoratul prezent la urne. Din diverse motive, nici unul dintre cei enumerați nu se regăsește în actualul Consiliu Local (CL) Craiova. În urma dezbaterilor „Craiova Caută Primar“ de la Alege Tv, consider că lipsa lor din CL mi se pare o pierdere pentru democrație. Pluralitatea de opinii ar fi dus la dezbateri productive, constructive. În schimb, majoritatea anonimă PSD poate impune necritic opinia unei singure persoane, de obicei a șefului de partid. Mai rămân aplauzele de final, ca în Marea Adunare Națională.
Cel mai probabil, mulți dintre cei menționați mai sus nu se vor găsi pe buletinele de vot. Atunci cu cine va defila Dreapta?
Cu permisiunea dumneavoastră, fac o mică paranteză, apelând la date statistice care vorbesc de la sine.
După cum s-a verificat deja, Craiova și Oltenia votează masiv Stânga. La ultima dată de referință (alegerile din 11 decembrie 2016), PNL a obținut 17%, ALDE – 6%, PMP și USR – câte 5%. Marja de 17-20% în care se scaldă PNL, ca principal partid de Dreapta, a dus de-a lungul anilor la un comportament atipic, păgubos, al liderilor acestui partid. I-am putea numi lideri-conservă. De ce? Pentru că la asemenea scoruri numai liderii aflați în capul listei ajung în CL sau Parlament. Prin urmare, principalul lor scop este să-și conserve poziția în partid pentru a deschide listele de candidați. Ei se activează o dată la patru ani, de obicei cu o lună înainte de campanie. Problema este că, fără rezultate, după câteva cicluri electorale chiar și conservele expiră. Pe de altă parte, prezentarea unui candidat comun de Dreapta a fost mereu sabotată din cauze uneori meschine, mărunte în raport cu scopul. Spre exemplu, PNL are orgoliul de a da candidatul unei coaliții de dreapta. Din păcate pentru ei, orgoliile s-au dovedit mai mari decât anvergura politică a liderilor. 2017 poate fi însă un nou început pentru Dreapta politică locală, dar depinde cum vor aborda problema. Fie PNL își va linge rănile și va trimite un candidat formal, convins că nu are nici o șansă împotriva PSD, fie Dreapta va strânge rândurile și va căli într-o bătălie reală un candidat comun pentru 2020. Rămâne de văzut și cu ce mesaj vor veni. Clasicul mesaj anti-PSD, care nu mai are priză la public, sau un mesaj pozitiv, constructiv. Ar putea lua exemplul campaniei permanente, liniare, de la PSD. Diferența fundamentală este că activiștii de la PSD trăiesc pentru partid și prin partid, iar pentru liderii de Dreapta politica este un hobby practicat o dată la patru ani. Ce ar putea face un primar de Dreapta în actualul context politic? Cu 19 consilieri PSD din 27, un primar de altă culoare politică nu va avea prea multe șanse să-și promoveze proiectele. Cel mult, va putea folosi actualul mandat pentru alegerile din 2020, când va putea cere craiovenilor și un CL care să-l ajute.
Cititorii care simpatizează Stânga mă vor identifica probabil drept un adversar al PSD. În aceste condiții, se cuvine să fac următoarea precizare: în opinia mea, ideologia de stânga este la fel de onorabilă precum cea de dreapta, dacă este făcută de oameni onești, care cred cu sinceritate în ea. Nu sunt un adversar al ideologiei, ci al liderilor care consideră electoratul doar o masă de manevră. La PSD, în contrast cu ideologia, liderii șochează prin opulență, promovează demagogia, minciuna și mediocritatea. Dreapta are și ea păcatele ei. În mandatul 2012 – 2016, cea mai puternică opoziție în Craiova a făcut-o GdS. Nu în virtutea unei linii ideologice, ci în baza funcției presei, aceea de a critica puterea. Iar în Craiova puterea a fost PSD! Pe de altă parte, liderii opoziției politice au stat la cutie/conservă și au așteptat nerealist la cotitură pentru a accede la putere. Dacă vor cu adevărat să conducă destinele orașului, paradigma trebuie schimbată.
Lăfăindu-se pe scoruri de 60%, liderii PSD au făcut cam ce au vrut în Craiova și Dolj. Spre exemplu, Olguța Vasilescu a candidat la primărie și apoi a abandonat fotoliul pentru Camera Deputaților, declanșând alegeri anticipate. La Ișalnița, Ovidiu Flori a candidat pentru un nou mandat de primar (ulterior s-a aflat pe locul șapte la Camera Deputaților), dar merge acum secretar de stat la Ministerul Transporturilor, provocând alegeri anticipate. În locul funcției ALESE, Ovidiu Flori preferă o funcție NUMITĂ și lucrul acesta nu pare întâmplător. El are un proces de incompatibilitate la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), aflat în faza de recurs, încă din ianuarie 2016. Dacă pierde procesul, poate primi interdicție de ocupare a oricărei funcții ALESE timp de trei ani. Taman la timp pentru revenirea cu o candidatură în 2020! Se dovedește, așadar, că atunci când este vorba despre partid și oamenii săi, reorganizarea unor alegeri suportate din buget nu înseamnă prea mult. În schimb, când a fost vorba despre o inițiativă cetățenească (referendumul anti-Kozlodui) pentru care au semnat 15.300 de craioveni, autoritățile au considerat scrutinul prea scump, un moft!
Scandalul momentului, telenovela Ghiță-Coldea, mi-a adus aminte cât de pricepuți sunt politicienii să născocească țapi ispășitori. Bunăoară, fostul deputat și afaceristul Sebastian Ghiță susținea săptămâna trecută că prim-adjunctul SRI, generalul Florian Coldea, este vinovat pentru eșecul autostrăzii Comarnic – Brașov. Ditamai premierul Victor Ponta ar fi fost șantajat cu arestul de Coldea să nu realizeze numita autostradă, în dauna proiectului Sibiu – Pitești! Între noi fie vorba, eu cred că cele înșirate de Ghiță sunt doar brașoave menite să-i scape pielea. Veți vedea însă mai jos pentru ce am ales acest exemplu.
Vă amintiți, Comarnic – Brașov era un proiect gândit să fie realizat în parteneriat public-privat. Adică investitori privați construiau strada, apoi recuperau banii și făceau profit din taxa de drum. La fel era programată și autostrada Craiova – Pitești, care s-a dovedit un mare eșec al guvernării PSD. Acum, te pomenești că tot din cauza lui Coldea nu a făcut Ponta nici Craiova – Pitești! Lăsând gluma la o parte, cred că puteam rezuma totul la incompetența fostului premier PSD. Victor Ponta și Olguța Vasilescu ne-au amăgit tot mandatul 2012-2016 cu această autostradă. Îmi aduc aminte că în 2015 am moderat la Alege TV dezbaterile „Drumuri pentru Oltenia“, proiect în care am adus la aceeași masă lideri de la toate partidele, inclusiv de la PSD. Am militat pentru autostrăzile Craiova – Lugoj și Craiova – Pitești, la fel a făcut și Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia. Inițiativele s-au soldat cu scrisori către Bruxelles pentru susținerea acestor proiecte, scrisori semnate și de importanți lideri PSD din regiune. Știți cine nu s-a alăturat demersului? Victor Ponta (premier, deputat de Gorj, președinte PSD), Olguța Vasilescu (primar și președinte PSD Craiova), Claudiu Manda (președinte PSD Dolj). Din păcate pentru Oltenia! Ulterior, guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș a introdus autostrada Craiova – Pitești pe finanțare UE și a lansat la licitație Studiul de Fezabilitate (SF), în decembrie 2016. Ce au făcut liderii PSD?
În campania pentru alegerile din 11 decembrie au fluturat din nou autostrada pe care o vor realiza în mandatul 2016-2020. Practic, au vândut aceeași iluzie încă o dată. Situația seamănă cu cea din campania pentru alegerile locale din 2012. În campanie, Olguța Vasilescu se lăuda că va reabilita Centrul Vechi al Craiovei, ȘTIIND că există un proiect pe fonduri UE, realizat și accesat de fostul primar, Antonie Solomon. Așa și cu autostrada!
Ca o concluzie la cele scrise mai sus, este de urmărit care va fi meniul alegătorului craiovean în 2017: ciorba de roșii tradițională sau conserva de fasole, cu sau fără ciolan.
