Influenţa lui Dan Radu Rușanu la vârful mediului economic şi politic e la apogeu. Vicepreşedinte şi eminenţă cenuşie a PNL, Rușanu însuşi a fost numit în fruntea Autorităţii de Supraveghere Financiară – instituţia care va face regulile pe o piaţă de câteva miliarde de euro. În plus, Rușanu are o influenţă semnificativă în Ministerul Finanţelor, acolo unde ministru este finul său, Daniel Chiţoiu. Ultima piesă din puzzle-ul Rușanu ar urma să fie Gelu Ştefan Diaconu, susţinut de PNL pentru şefia Fiscului.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va comasa activităţile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
ASF ar trebui să preia de la 30 aprilie supravegherea peste pieţe financiare în valoare de peste 30 de miliarde de euro, pe care operează cele două burse de valori, companii listate de peste 15 miliarde de euro, fonduri mutuale şi societăţi de investiţii financiare, brokeri, companii de asigurări, fonduri private de pensii şi administratorii acestora.
Ce va face, în sine, ASF? Va exercita rolul de arbitru al acestor pieţe, va emite reglementări şi va impune sancţiuni. E de la sine înţealeasă miza financiară uriaşă a şefiei acestei autorităţi, în fruntea căreia parlamentul tocmai l-a avizat pe Dan Radu Rușanu.
Ministerul Finanţelor – finul Chiţoiu
Daniel Chiţoiu este finul lui Rușanu şi apropiat al acestuia. Rușanu a ajuns şef la Finanţe după ce în guvernul Ponta 1 fusese ministru al economiei – o instituţie cu care nu era familiarizat. Ambiţia lui Chiţoiu, de a prelua Finanţele, a fost însă ştirbită de decizia politică luată în USL, prin care a fost dublat de Liviu Voinea, ministru delegat al bugetului.
Cu alte cuvinte, Chiţoiu a rămas fără prerogativele importante ale împărţirii fondurilor bugetare. În teorie însă, în subordinea sa a rămas Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (Fiscul), o instituţie extrem de râvnită de orice partid.
Ultima piesă din puzzle – Fiscul
În realitate însă, Fiscul nu a fost uşor de controlat de tandemul Rușanu – Chiţoiu, pentru că la şefia instituţiei a fost păstrat Şerban Pop, numit în funcţie în mandatul premierului Mihai Răzvan Ungureanu. Şerban Pop este un personaj extrem de discret, care a evitat orice ieşire în public, cu conexiuni stranii în lumea off-shore.
Chiţoiu a încercat încă de la începutul mandatului de ministru al finanţelor să-l schimbe pe Şerban Pop cu un apropiat al său şi al lui Rușanu. În această săptămână a apărut pe surse, la Realitatea TV (post apropiat de PNL) informaţia că Şerban Pop ar urma să fie înlocuit de Gelu Ştefan Diaconu la şefia Fiscului.
Cine este Diaconu?
Un fidel al lui Dan Radu Rușanu şi fost coleg cu Daniel Chiţoiu atât la ANAF, cât şi la Ministerul Economiei. În 2007, Chiţoiu a fost preşedinte ANAF, iar Diaconu vicepreşedinte ANAF. Imediat după numirea în funcţia de ministru al economiei, în 2012, Chiţoiu l-a numit pe Diaconu director de cabinet. La scurt timp, Diaconu a primit şi o funcţie de membru în Consiliul de Administraţie de la Romgaz. Diaconu a fost implicat şi într-un dosar penal privind fapte săvârşite în anii ‘90, dar e neclar în ce stadiu este acest dosar.
Deşi luni părea iminentă numirea lui Diaconu la şefia Fiscului, premierul Victor Ponta a temporizat schimbarea, anunțând că discută cu ministrul Daniel Chiţoiu „mai multe nume“. Surse din USL au declarat pentru HotNews.ro că Ponta nu ar fi de acord cu numirea lui Diaconu şi negociază cu PNL un alt nume pentru ANAF. Dacă însă Gelu Ştefan Diaconu va fi numit în cele din urmă la Fisc, atunci gruparea Dan Radu Rușanu ar controla practic trei dintre cele mai influente instituţii implicate în finanţele din România.
Cristian Pantazi
HotNews.ro
