Acum două zile am avut ocazia să pătrund în lumea obscură şi greu de desţelenit a pseudodemocraţiei româ-neşti, în variantă oltenească. Primăria Craiova a adresat o invitaţie către Clubul Craiova al Asociaţiei Pro Democraţia, de a participa la dezbaterea publică a proiectului de buget local pentru anul 2009. Împreună cu doamna Carla Stoica, preşedinta Clubului, am acceptat participarea. Vă mărturisesc că am fost plăcut surprinşi de iniţiativa primăriei. „Uite, măi, că aleşii noştri doresc să fie transparenţi în deciziile lor, să afle părerea cetăţenilor despre cum vor fi administraţi banii comunităţii“, ne-am zis noi, cei de la Pro Democraţia. Am luat în serios invitaţia Primăriei Craiova şi am pus mâna pe creion şi pe hârtie şi am purces la o mică analiză a proiectului de buget. Cu analiza în mapă, ne-am dus la primărie să vedem minunea, cum dialoghează civilizat, ca într-o ţară membră a Uniunii Europene, aleşii locali cu reprezentanţii cetăţenilor.
Din păcate, nivelul aproa-pe penibil al dezbaterii ne-a confirmat că la români, „afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leo-pardu’!“ După o prezentare destul de superficială şi oarecum, cu nuanţe propagandistice, a bugetului şi a proiectelor Primăriei Craiova pentru anul 2009, făcută de reprezentanţii municipalităţii, au început discuţiile. Când mi-a venit rândul să vorbesc, am încercat să argumentez, pentru primarul Antonie Solomon şi consilierii locali prezenţi, ideea că aşa-zisul proiect de buget de criză, aşa cum s-a exprimat însuşi edilul-şef, este un buget dezechilibrat care pare să fi fost conceput fără a se lua în seamă grava criză economică prin care trece ţara. Nu detaliez aici. Amintesc doar câteva dintre cifrele care ne-au determinat să reacţionăm critic faţă de proiectul de buget: fondul de salarii pentru personalul din administraţia publică a oraşului a fost majorat de la 19,3 milioane de lei în 2008 la 28,8 milioane de lei prevăzute pentru 2009, suma alocată pentru servicii recreative şi sportive a fost majorată de la 16,5 milioane de lei în 2008 la 39,8 milioane de lei, suma alocată pentru întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive şi de agrement a fost majorată de la 16,4 milioane de lei la 39,7 milioane de lei. Aceste majorări nu se regăsesc în aceeaşi proporţie, de aproximativ 100%, la nici un alt capitol din buget. Dimpotrivă, fondurile pentru anumite categorii de cheltuieli în domeniile sănătate, învăţământ sau asistenţă socială au fost fie diminuate, fie pur şi simplu îndepărtate din buget.
Iniţiatorii proiectului de buget sunt foarte interesaţi de serviciile recreative, de parcuri sau de baze de agrement. Îmi este dificil să înţeleg logica acestei preocupări pentru distracţii şi agrement în contextul în care, în fiecare zi, câteva zeci de craioveni află că sunt în pericol să-şi piardă locurile de muncă într-un oraş a cărui administraţie nu a reuşit în ultimii zece ani să atragă investitori puternici şi serioşi, aşa cum s-a întâmplat în alte oraşe ale ţării, echivalente ca potenţial şi resurse cu Craiova, precum Sibiu, Piteşti sau Cluj-Napoca. Nu pot să accept, ca şi cetăţean al Craiovei, că pentru străzile oraşului, pline de gropi şi în care s-au investit inutil bani chiar în timpul campaniei electorale din vara lui 2008, proiectul de buget alocă abia 20 de milioane de lei, adică nici jumătate din suma cu care s-au majorat cheltuielile pentru parcuri şi distracţii. Nu pot să accept faptul că membrii Consiliului Local şi ai Primăriei Craiova nu iau în calcul că dobânzile aferente datoriei interne şi externe a oraşului au crescut de la zece milioane de lei în 2008 la 19,5 milioane de lei în 2009.
Însă, marea problemă a Primăriei Craiova nu este modul în care a fost percepută şi abordată criza economică. Dacă reacţia oficialilor şi mai ales reacţia primarului Solomon la criticile aduse bugetului ar fi fost normală, europeană, democratică şi de dialog, atunci am fi avut speranţa că trăim într-un oraş european. Câţiva consilieri locali pe care îi cunosc de mai mulţi ani, inclusiv din partea PD-L, au avut bunăvoinţa să discute cu noi, după dezbatere, şi să-şi manifeste interesul pentru recomandările Pro Democraţia. Au fost însă doar discuţii neoficiale, fără prea mare valoare în context. În schimb, atitudinea domnului primar Solomon a fost jignitoare nu neapărat la adresa mea, ci la adresa Asociaţiei Pro Democraţia şi a ideii de dialog civilizat. Cred că domnul primar Antonie Solomon greşeşte comportându-se ca un primar ales pe viaţă. Cred că este necesar să-i reamintim cum a fost ales în iunie 2008. Prezenţa la vot a cetăţenilor oraşului Craiova a fost de 35,5%, iar candidatul Solomon a obţinut aproximativ 55% din voturile valabil exprimate, adică 50.471 de voturi din totalul celor exprimate. Îl îndemn pe primarul Antonie Solomon să se gândească la aceste cifre când afirmă că este reprezentativ pentru oraşul nostru şi îl sfătuiesc să nu uite că şi cetăţenii Craiovei sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, în cuprinsul căreia primarii şi consilierii sunt slujitorii cetăţenilor şi nu invers. Să trăiţi bine!
