Acasă Opinii Năstase se întoarce

Năstase se întoarce

-

Reîntoarcerea lui Adrian Năstase la conducerea PSD, deşi dosarele despre tonele lui de gresie din Tibet aduse fără taxe vamale pentru palatul din Zambaccian nici nu au reuşit să ajungă încă la instanţă (graţie unei exemplare mobilizări la vârf, de la Adunarea Deputaţilor la Curtea Constituţională s-a decis că o chestiune juridică de atâta importanţă nu poate fi încredinţată vreunui judecător), ne oferă prilejul de a recapitula puţin un capitol puternic bruiat de media din acel timp: stenogramele PSD. Transcrise de pe casetă la departamentul Dorinei Mihăilescu de la guvern, stenogramele conducerii PSD (minus preşedintele Iliescu) au ajuns, pentru că fuseseră postate pe un server nesecurizat al guvernului, proprietate publică. În primele zile de zăpăceală au fost recunoscute ca autentice de Mircea Geoană într-o întâlnire cu ziariştii străini din Bucureşti (vezi Ziua din 1 decembrie 2004) şi de Viorel Hrebenciuc, către Adevărul, ziar pe care încă îl controla. Stenogramele nu au fost niciodată prezentate pe larg la televiziune, deşi sunt cel mai important document despre puterea postcomunistă din România, şi nimeni nu a fost vreodată investigat pentru conspiraţiile de acolo, că noi trăim în România, nu în serialul american „Lege şi ordine“. Dar ele înfăţişau adevărate conspiraţii, contra statului de drept, contra independenţei presei, a justiţiei etc. Nu toţi participanţii aveau o contribuţie egală, cel puţin nu la cuvânt (cum bine zicea Năstase pe una: „S-a făcut ora şase şi am vorbit numai eu“). Oameni ca Mihai Tănăsescu, fostul ministru de finanţe, sau Sorin Oprescu nu par să fi contribuit vreodată cu altceva decât ca specialişti în zona lor. Dar oameni ca Miron Mitrea, Nicolae Văcăroiu sau Florin Georgescu, care, ca şi Adrian Năstase, sunt din nou pe firmamentul PSD, nu s-au mărginit la atât. Florin Georgescu povesteşte, conform stenogramelor, că dădea telefoane disperate la Curtea de Conturi pentru a preveni transmiterea către instanţe a dosarelor inspectorilor de acolo, ca să nu ajungă în presă şi să şifoneze imaginea partidului, şi cerea lui Năstase să îl sune direct pe preşedintele Curţii „să mai înceteze cu toate dosarele şi toate constatările, numai eu ştiu câte telefoane dau pe sub el, pe acolo, …că dacă s-ar duce să verifice exerciţiul financiar al anului 2002, el verifică pe domnul Mitrea, pe domnul cutare şi mi-i găseşte vinovaţi“.
Rodica Stănoiu, conform aceloraşi documente (publicate în volum integral de ziarul Ziua şi postate şi azi la www.romimpwatch.org/ro/newsPage.php?id_news=2023), se plânge că diverşi oameni ai PSD îi sună direct pe preşedinţii de tribunale, care, vorba aceea, sunt oameni serioşi, puşi de cine trebuie, deci nu e nevoie să se intervină la ei pe faţă, ştiu ei ce au de făcut. Miron Mitrea povesteşte cum recruta primari din opoziţie şi mai şi aresta la ocazie – „Satu Mare l-am luat după alegeri şi după aia l-am arestat, singurul primar arestat a fost… trebuia să dăm exemplu“. Tot Rodica Stănoiu spune că dosarelor contra lui Băsescu li s-a dat „verde“ în urma unei decizii politice, Năstase făcea ordine la TVR, inclusiv la emisiunile de divertisment (să nu mai fie invitat actorul Iureş, că l-a susţinut pe Constantinescu), şi făcea liste de analişti politici supuşi lui pe care să îi introducă la televiziuni.

În orice stat de drept, procuratura s-ar fi autosesizat la asemenea lucruri, care încalcă tone de legi în vigoare. La noi, a trebuit societatea civilă să facă o plângere în ianuarie 2005. Aceasta a ajuns la domnul procuror general Botoş, care a trimis-o prompt la DNA. Manevra a fost complet nejustificată, DNA neanchetând decât cazuri pe baza Legii anticorupţie, unde trebuie să probezi folosul material al celui implicat (cu prejudiciu pentru bugetul statului de 100.000 de euro). Or, Florin Georgescu nu avea folos material direct că îl ajuta pe colegul Mitrea să scape de control, nici Rodica Stănoiu că făcea dosare la ordin – aceste cazuri erau penale fără să fie de corupţie. Morar ar fi trebuit să trimită dosarul înapoi lui Ilie Botoş, procurorul general şi un om al găştii stenogramelor (ofiţer, în plus), dar nu a mai avut curaj să o facă şi toată povestea s-a îngropat ruşinos.

Iată că se întorc eroii stenogramelor, deocamdată la partid, mâine poate la guvernare. Între Adrian Năstase şi Ion Iliescu, Mircea Geoană, care nici el nu zicea nimic scandalos în stenograme, părea un fel de moderator de mâna a doua la ultimul Consiliu Naţional al PSD de vinerea trecută. E clar că aşa-zişii reformişti din PSD se mai ţin în două şuruburi. Dacă liberalii reuşesc să închidă DNA, cum tot încearcă, chiar că Năstase şi Mitrea îşi pot relua activitatea liniştiţi. Domnul Iliescu nu va fi un obstacol, el e fericit să arbitreze între Geoană şi Năstase, şi pesediştii care vor să scape de el trebuie să aştepte să moară, cum era cu Ceauşescu pe vremuri. Nu se va retrage niciodată. Nici la schimbarea de generaţii nu am mari nădejdi. Exclus din PRM, Andrei Iucinu, fiul jurnalistului Dumitru Tinu, pe care l-a deshumat cu public ca să dovedească faptul că fost asasinat şi să-şi mai facă puţină publicitate, se pregăteşte să anunţe un transfer în masă al tinerilor peremişti la organizaţia similară a PSD. E vorba de băieţii care ţipau la condamnarea comunismului în parlament. Halal!

Nu ştiu dacă vor fi alegeri în 2008, că nu mă conving ariile PSD despre anticipate, iar liberalii nu vor nici un fel de alegeri. Dar, dacă vor fi, votanţii să urmărească personajele stenogramelor. Adesea spunem că nu există transparenţă a votului şi vrem vot uninominal, ca să ştim pe cine votăm. Nimic nu e mai transparent ca stenogramele PSD şi dacă nimeni nu plăteşte nici un cost electoral pentru ele înseamnă că votanţii din România merită să fie guvernaţi de asemenea oameni.

ȘTIRI VIDEO GdS

18 COMENTARII