12.9 C
Craiova
joi, 9 mai, 2024
Știri de ultima orăOpiniiTrei misiuni pentru Europa

Trei misiuni pentru Europa

In ultimele zile au aparut proiecte care au ca obiect viitoarea arhitectura constitutionala a Europei, cea pe care o va discuta, negocia si stabili Conferinta interguvernamentala din 2004.

Agitatia a fost cu totul deosebita pe culoarele institutiilor europene din Bruxelles deoarece Romano Prodi a prezentat proiectul pe care l-a realizat impreuna cu colegii sai, Michel Barnier si Antonio Vittorino (reprezentantii Comisiei in conventie si in prezidiul acesteia). L-a prezentat intii la Parlamentul European, apoi intr-o conferinta de presa la sediul Comisiei, apoi din nou la sediul Parlamentului, dar de data aceasta in fata membrilor conventiei.

Proiectul este interesant, important si marcheaza cu certitudine inceperea etapei finale in care se va negocia, punct cu punct, ceea ce Giscard d’Estaing numeste „Textul Proiectului Constitutional“, iar Comisia, „Noua Constitutie europeana“. Textul celor trei identifica, de la inceput, „trei misiuni fundamentale“ pentru Europa de miine: consolidarea modelului sau de dezvoltare economica si sociala, care garanteaza cetatenilor prosperitate si solidaritate; dezvoltarea spatiului sau de libertate, securitate si justitie, care va da sens notiunii de cetatenie europeana; exercitarea de catre UE a atributelor proprii unei puteri mondiale.

Care sint noutatile majore? In primul rind, presedintele Comisiei ar urma sa fie ales de catre Parlamentul European, cu cel putin 2/3 din voturi, prin vot secret. Dupa confirmarea personalitatii respective, noul presedinte ii va desemna, impreuna cu Consiliul UE, pe restul membrilor echipei sale, care urmeaza sa fie supusi votului Parlamentului. In al doilea rind, Comisia urmeaza sa aiba o dubla subordonare directa, atit fata de Parlamentul European, cit si fata de Consiliul UE, ambele institutii capatind dreptul de a initia o motiune de cenzura la adresa acesteia.

Pentru a face ca procesul decizional sa fie si mai bine „etajat“ administrativ, proiectul sugereaza ca toata legislatia UE sa fie initiata de catre Comisie printr-o propunere destinata adoptarii prin vot majoritar in Consiliu, cu codecizie in Parlamentul European.

In traducere, Comisia Europeana propune o solutie democratica si de legitimare a presedintelui sau (acum desemnat prin consens de catre statele membre) care, o data ales democratic de catre reprezentantii directi ai cetatenilor europeni, va avea o cu totul alta putere reala de joc decit pina acum, dar o echilibrare a acesteia prin puterea de cenzura data acum si Consiliului (pe linga cea actuala a Parlamentului).

Esentiala este dorinta ferm exprimata de abolire a sistemului de vot in unanimitate, Prodi afirmind ca este vorba despre „regula care a marcat cele mai negre perioade din istoria recenta a UE. Si daca vetoul a provocat adesea paralizie la nivelul a 15 state, sa ne gindim ce se va intimpla cind vom avea 25 sau mai multe state membre“. Propunerea este in favoarea unui vot dublu, cu majoritate simpla: „majoritatea statelor membre si majoritatea popoarelor Uniunii“, prin procedeul de codecizie Consiliu-Parlamentul European descris anterior.

Proiectul se exprima si impotriva ideii de a avea un presedinte al UE, caci se intreaba Prodi: „Cine va alege presedintele UE? Catre cine si in ce mod va fi el responsabil? Si, mai presus de toate, asa cum remarca primul-ministru Guz Verhofstadt, ce va face acest presedinte in celelalte 360 de zile ale anului, adica atunci cind Consiliul nu este in sesiune si nu suna la telefon presedintele Bush?“. In schimb, recomanda pastrarea actualului sistem de rotatie care functioneaza in cazul Consiliului European, Consiliului de Afaceri Generale si a COREPER (Comitetul reprezentantilor permanenti), fapt care „va permite tuturor statelor sa-si pastreze identitatea si puterea de influenta“.

De asemenea, se propune un reprezentant unic la nivelul UE, pentru politica externa si de aparare, personaj care va fi ales direct de catre Consiliul UE si va avea automat si functia de vicepresedinte al Comisiei Europene, „cu prerogative de a putea exercita in mod autonom dreptul de initiativa in aceste domenii“, ceea ce face din acest post al doilea ca importanta in ierarhia administrativa europeana.

Schimbari importante care va trebui insa facute treptat, pe masura absorbtiei reale a valului celor zece noi state membre, dar schimbari care vor fi cu siguranta operationale pina in ianuarie 2007, atunci cind Romania intentioneaza sa se alature la ceea ce Romano Prodi numea „prima democratie supranationala din lume“. Un edificiu complex asupra caruia cetatenii celor 25 de state membre vor fi chemati sa se exprime.

Este deschisa dezbaterea atit asupra formulei finale adoptate, cit si asupra modalitatilor de supunere la vot. Nu se stie inca- si acesta va fi subiectul urmatoarelor dispute- daca toata lumea va fi de acord cu propunerea revolutionara facuta de Giscard d’Estaing, care a cerut sa se elaboreze si sa se propuna un nou Tratat fundamental, suma a tuturor tratatelor existente, sau sa se mearga pe abordarea clasica, aceea de a avea un text care sa modifice prevederile celor de pina acum, asa cum s-a intimplat cu cele de la Maastricht sau Nisa. Nu se stie nici daca se va lua decizia, asa cum spera Michel Barnier, sa se organizeze un singur referendum, in toate tarile, in aceeasi zi, pentru a marca unitatea noii Europe.

Este o certitudine faptul ca aceasta Europa unita exista deja intr-un proiect avansat de constructie, iar dezbaterea este in toi in toate mass-media europene. O asemenea dezbatere trebuie sa ne implice sau ar trebui sa ne implice si pe noi intr-o masura mai mare deoarece, peste foarte putin timp, vom avea de negociat cu o structura care-si uneste, defineste si consolideaza, intr-un ritm extraordinar de rapid, „spatiile comune“, angrenind deja in stadiul operational pe cele zece state noi care se vor adauga de anul viitor la UE.

Schimbarea structurala va insemna pentru noi o enorma restructurare a institutiilor si, mai ales, a interfetelor de comunicare cu noua constructie europeana. Atit din punct de vedere tehnic, cit si, mai ales, din punct de vedere uman. Schimbare pentru care avem foarte putin timp, doar pina la 1 ianuarie 2007….

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS