10.9 C
Craiova
vineri, 26 aprilie, 2024
Știri de ultima orăOpiniiLectia unei campanii

Lectia unei campanii

Sorin Ovidiu Vintu a lasat sa se inteleaga, in aparitiile sale televizate, ca presa e corupta. Prin aceasta realitate a explicat controversatul om de afaceri felul in care au abordat jurnalele scandalul poreclit cu o abreviere: SOV. Unii gazetari din Valahia noastra s-au grabit sa descopere in aceasta declaratie expresia unui teatru bine jucat. Lucrurile tin insa de psihologie, disciplina la care gazetarul postdecembrist de extractie analfabeta n-are acces. Sorin Ovidiu Vintu chiar crede sincer ca abordarea mediatica a scandalului ascunde interese obscure. E reactia psihologica fireasca a unui om despre care se scrie in termeni severi. Are impresia ca impotriva lui lucreaza conspiratii planetare. Lucrurile stau insa mult mai simplu. Cu mici exceptii, jurnalele au tratat cazul privind catre cititor. Asa se explica prinderea in joc si a unor publicatii care evita de regula campaniile isterice impotriva unor oameni de afaceri. Subiectul devenise la un moment dat atit de mediatizat incit sederea deoparte ar fi fost extrem de riscanta. Intr-un climat de concurenta, pentru un jurnal ar fi sinucidere curata sa nu scrie nimic despre un scandal care atita opinia publica.

Gazetele s-au supus, asadar, orizontului de asteptare al cititorului. Nu numai silindu-se sa dea informatii in exclusivitate, dar si cautind sa satisfaca opiniile si sentimentele cititorilor. Avem astfel sansa ca, printr-o miscare mai aparte, reclamata de obiectul studiului, sa aflam cite ceva despre imaginea omului de afaceri in constiinta romanului de azi, despre cultura sa economica si chiar cultura sa generala. Totul printr-o radiografiere a felului in care presa a tratat subiectul Sorin Vintu. Surprinde la acest scandal cumplita saracie a datelor concrete. Paradoxal, pe fondul unei supraabundente de informatii, nascute atit din implicarea in acest razboi, de o parte si de alta, a unor cercuri interesate politic si economic, ba chiar si a unor servicii secrete, al limbutiei multora dintre participanti, cititorul de bun-simt, preocupat doar de a intelege ce se intimpla, ramine buimac. Intrebari elementare sint vaduvite de raspuns. Unde sint banii disparuti din conturile BRS? A incalcat sau nu Vintu legea? Cum de a fost posibil ca un bancher de talia lui Doru Nicolaescu sa plece pur si simplu cu banii, mai rau decit un borfas de rind? In ce-a constat sprijinul dat omului de afaceri de catre politicienii sponsorizati de el? Ce slabiciuni ale sistemului trebuie inlaturate pentru ca astfel de situatii sa nu se mai repete? Daca, Doamne fereste, institutiile abilitate ar lua drept litera de lege propozitiile din presa dedicata scandalului, s-ar trezi fata in fata cu un strat de fum. Majoritatea articolelor din gazete si a declaratiilor din politica s-au bazat pe sintagme gen: am aflat ca, mi se pare ca, se zvoneste ca. Saracia datelor concrete, date care in Occident fac taria campaniilor de presa, a fost dublata de materiale strict emotionale, reduse uneori la nivelul interjectiei. Prin aceasta, presa n-a facut insa altceva decit sa reflecte incapacitatea societatii romanesti de a reactiona calm, fara tresariri sentimentale, la oameni si evenimente. In plus, cititorul simte nevoia sa i se dea opinia de-a gata, eventual insotita de injuraturi sau de laude. Cu ochiul la cititor, presa s-a rezumat la afirmatii fara acoperire, la primul nivel, superficial, de reflectare a unui eveniment.

Mult mai grav, articolele din gazete s-au axat cu precadere pe chestiunea averii imense a lui Sorin Ovidiu Vintu. S-a spus pe toate posturile de televiziune ca faimosul om de afaceri a cumparat Delta. Nu s-a aratat insa daca a comis sau nu ilegalitati pentru asta. S-a facut mare tapaj ca sumele vehiculate sint de ordinul milioanelor de dolari, in timp ce omul de la saiba abia daca ia un milion de lei pe luna. Important era, cred, sa se arate daca aceste sume au fost cistigate cinstit.Cita vreme numerosii datatori cu parerea in acest scandal se proclama adepti ai economiei de piata, compararea averilor e absurda. In toate tarile capitaliste sint oameni cu averi inspaimintatoare prin raportare la micul functionar. Ca sa nu mai spun ca in toata tevatura s-a confundat sistematic averea cu capitalul, banii personali cu banii firmei. Nu intimplator discutia din presa a luat aceasta turnura comunista.Traim inca intr-o tara cu mentalitati comuniste, intr-o tara in care presa mai poate acuza pe cineva ca a cumparat Delta fara ca lectorul sa se intrebe: ei, si? E ceea ce s-a petrecut de fapt si cind regele a cerut Pelesul inapoi. Numerosi cetateni s-au aratat oripilati la gindul ca vor vizita un castel care e al unei persoane si nu al statului. Dintre toate trasaturile cititorului de care a tinut cont presa in tot scandalul Vintu, aceasta mi se pare cea mai primejdioasa. Societatea noastra are doar o pojghita de capitalism. La o adica, aceasta e spulberata pentru a lasa loc socialismului real, socialismului in care toti eram egali in saracie.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS