18.3 C
Craiova
vineri, 10 mai, 2024
Știri de ultima orăOpiniiActiunea „patru nule“ sau despre curajul actiunii

Actiunea „patru nule“ sau despre curajul actiunii

De curind am tiparit un material mai lung intr-o publicatie destinata profesionistilor din domeniul financiar-bancar. Articolul respectiv incerca sa demonstreze ca in guvernarea Romaniei de astazi se pot intreprinde doua tipuri de actiuni in acelasi timp. Pe de o parte, scaderea deficitului bugetar prin controlul strict al cheltuielilor si veniturilor bugetului de stat, iar pe de alta parte, scaderea dobinzilor pe piata bancara. Controlul strict al veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat ar duce la scaderea inflatiei, care ar putea ajunge la 16% in anul 2002, fata de 22%, cit a prognozat si cit s-a angajat guvernul in acordul stand-by cu Fondul Monetar International. Iar scaderea dobinzilor pe piata interbancara ar permite cresterea investitiilor, ceea ce ar asigura cresterea economica.

Ambele actiuni cer o disciplina militara in guvernare. Scaderea cheltuielilor bugetare implica, bineinteles, cresterea productivitatii muncii in domeniile finantate de la buget. In sanatate, invatamint, justitie, politie, aparare, agricultura, transporturi, industrie exista enorme rezerve de crestere a productivitatii. Paradoxul proastei gestionari este ca, in general, cu cit cresc subventiile, cu atit scade calitatea. Acest paradox este vizibil astazi in transporturi, invatamint, sanatate, justitie si in alte citeva domenii cu consum mare de subventii.

Cresterea veniturilor bugetare implica un cu totul alt tip de comportament. Daca la scaderea cheltuielilor predomina analiza, cunoasterea domeniului, masuri de management si de marketing, la cresterea veniturilor bugetare predomina comunicarea si informarea. Cea mai mare parte a bugetului Romaniei este compusa din taxele si impozitele platite de firmele private sau de stat. Contributia privatilor este decisiva, ei platesc cea mai mare proportie a ceea ce devine venit bugetar. Cum se pare ca sint in jur de 400 de mii de firme private, comunicarea cu acestea este esentiala pentru a intelege caile de crestere a veniturilor bugetare si de aplatizare a incasarilor de-a lungul anului. Numarul mare de taxe si impozite si nivelurile foarte ridicate ale unora dintre ele (in special asigurarile sociale si impozitele pe salarii) sint cauze esentiale ale evaziunii fiscale pe care o incearca multi intreprinzatori privati sufocati de volumul obligatiilor catre stat. Nimeni nu se duce de bunavoie in economia gri sau in economia neagra. Esti impins acolo de suprataxare.

In paralel insa, este necesar sprijinul Bancii Nationale a Romaniei. Un sprijin adevarat, nu formal. Acest sprijin poate fi concretizat in doua actiuni fundamentale. In primul rind, cresterea rezervelor valutare. Romania are cele mai mici rezerve valutare pe cap de locuitor dintre toate tarile in curs de aderare la Uniunea Europeana. Romania are in jur de patru miliarde de dolari rezerve valutare (dintre care un miliard in 105 tone de aur, care, de obicei, nu se calculeaza la rezerve), in timp ce Ungaria are 12 miliarde de dolari, Polonia – 27 de miliarde de dolari, Cehia – aproape 14 miliarde de dolari. Nici o tara din cele considerate economii in tranzitie (cu exceptia Bulgariei) nu are rezerve valutare atit de mici ca Romania. Rezervele valutare mici nu ne permit imprumuturi mari, care ar putea stimula economia interna. De asemenea, rezervele valutare mici creeaza un sentiment de insecuritate tuturor, caci oricind cursul leului fata de dolar poate sari in mod aparent inexplicabil.

In alt doilea rind, Banca Nationala ar trebui, in sfirsit, sa ia initiativa numita „patru nule“. Ar fi trebuit sa o faca de mult, inca de la sfirsitul anului 1999, dar au lipsit curajul si hotarirea. Actiunea „patru nule“ inseamna cresterea valorii nominale a leului fata de valutele convertibile. Cu alte cuvinte, nu se schimba decit bancnotele si monedele. Un leu nou ar face 10.000 de lei actuali. Un dolar, care se schimba astazi la 31 de mii de lei, s-ar schimba la trei lei si zece bani. De moneda de zece bani numai mosnegii din generatia mea isi mai aduc aminte. Un ziar ar costa 50 de bani. Un bilet de troleibuz – 35 de bani. Un salariu mediu pe economie ar fi de aproximativ 300 de lei. Un litru de benzina ar fi un leu si optzeci de bani. O Dacia ar fi aproximativ 12 mii de lei. Lumea ar parea mai normala si mai de inteles.

Exista mari avantaje sociale si economice ale actiunii „patru nule“. Nu le analizez aici caci ele sint cunoscute. Principalul cistig politic si social ar fi ca oamenii ar intelege ca, in sfirsit, perioada de evolutie speciala, de tranzitie originala a Romaniei, s-a incheiat si ca este timpul unui nou inceput. Toate elementele economice si financiare sint intrunite. Acum este nevoie doar de putin curaj. Nu prea il vad la Banca Nationala. Tocmai s-a produs o noua bancnota din plastic de 100.000 de lei. Adica de zece lei noi. Costul productiei bancnotei de o suta de mii de lei din plastic sint bani aruncati pe fereastra, pentru o falsa modernizare.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS