Credincioșii prănuiesc în prima vineri după Paști Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului. Sărbătoarea aminteşte de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Conform tradiţiei, Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare (457-474), înainte de urcarea sa pe tron, un izvor cu apă vindecătoare.
Potrivit portalului CrestinOrtodox.ro, înainte de a deveni împărat, Leon cel Mare a găsit într-o pădure un orb care i-a cerut apă. La îndemnul Maicii Domnului, Leon i-a dat orbului să bea apă dintr-un izvor, iar orbul s-a vindecat.
Când căuta izvorul, Maica Domnului i-ar fi spus: „Nu este nevoie să te ostenești, căci apa e aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure și, luând cu mâini apa tulbure, potolește cu ea setea orbului și unge cu ea ochii cei intunecați.”
Astfel, pentru a-i mulțumi Maicii Domnului, când Leon cel Mare a ajuns împărat a ridicat în apropierea izvorului o biserică unde s-au săvârșit mai multe minuni. Ea se mai vede și astăzi în Vlaherne, vechi cartier din Istanbul. În secolele V-VI, sărbătoarea s-a generalizat în Biserica Ortodoxă și se prăznuiește în prima vineri după Paști.
Mai târziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-ar fi vindecat după ce ar fi băut apă din acest izvor. Ca semn de mulţumire, el a construit o biserică şi mai mare. Această biserică a fost distrusă de turci în 1453, la căderea Constantinopului.
Credincioșii, chemați să ia Agheasmă Mică
Creştinii ştiu că „Izvorul Tămăduirii” este o sărbătoare închinată Maicii Domnului. Însă, având în vedere că ea este nedespărţita de Fiul ei, în această zi este prăznuit și Iisus Hristos Cel Înviat, ca Izvor al vindecărilor şi apoi pe Maica Domnului, ca persoana care Îl poartă neîncetat şi tainic pe Fiul ei, devind astfel şi ea izvor de tămăduire. În icoana „Izvorul Tămăduirii”, Maica Domnului este reprezentată cu mâinile înălţate în formă de rugăciune, iar Hristos, ca răspuns a rugăciunilor Maicii Sale, binecuvântează cu ambele mâini.
Izvorul Tămăduirii 2019. La sfârşitul Liturghiei care se oficiază în această zi, urmează slujba de sfinţire a apei, după o rânduială specială, pentru că este strâns legată de praznicul Învierii Domnului. Astfel, începutul slujbei de sfinţire a apei se face cu cădirea în semnul sfintei cruci a mesei pe care este prezentă Sfânta Evanghelie şi Crucea şi rostirea stihurilor speciale împreună cu cantarea troparului „Hristos a înviat”. Apa sfinţită în această zi, cunoscută drept „Agheasma Mică”, este luată de credincioşi pentru vindecarea de bolile sufleteşti şi trupeşti.
După ce preotul sfinţeşte apă, îi stropeşte pe credincioşi în timp ce se cântă troparul: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţa binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”. Astfel, în popor s-a reţinut că scopul agheasmei este de a alunga duhurile rele, scrie portalul Calendarulortodox.ro.
În unele părţi din ţară, preoţii merg şi stropesc casele credincioşilor cu această apă sfinţită.
În ziua de Izvorul Tămăduirii, tinerii adolescenţi din anumite zone ale ţării obişnuiau să facă legământul juvenil – în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Persoanele „legate”, verii, surorile, fraţii, fraţii de cruce se întâlneau anual sau după căsătorie, la Rusalii. După încheierea legământului, ei se comportau unii faţă de ceilalţi ca adevăraţi fraţi şi surori, informează News.ro.
În tradiţia populară, se crede că bolnavii care respectă ritualul şi beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc. De asemenea, cu Agheasma Mică se stropesc toate camerele din casă.
Se mai spune în popor că, în această zi, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.
Femeile nu trebuie să spele să calce sau să croiască îmbrăcăminte, pentru că se spune că lucrul făcut în ziua sfântă nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.
Tot în această zi, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca ele să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la muncile agricole. Se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic. Totodată, oamenii cred că acest ritual protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.
