Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
La data solstițiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător, scrie astro-urseanu.ro.
Solstiţiul de iarnă 2018. Deşi din punct de vedere meteorologic iarna a sosit deja, începerea iernii astronomice este marcată de către solstiţiu.

Momentul exact are loc în acelaşi timp peste tot pe Terra. În 2018, solstiţiul de iarnă are loc pe 22 decembrie. Tot în această perioadă are loc şi curentul de meteori Urside.În România, solstiţiul de iarnă din 2018 are loc pe 22 decembrie, la ora 00:23. De asemenea, în noaptea de 21 spre 22 decembrie pe cer vor putea fi urmărite şi Ursidele, ultimul curent de meteori din 2018.

În timpul solstiţiului de iarnă, emisfera nordică a planetei se va afla în cel mai îndepărtat punct faţă de soare. Pe de altă parte, în emisfera sudică, 22 decembrie marchează echinocţiul de vară sau ziua în care partea sudică a planetei se află la cel mai apropiat punct de Soare.
Tot în această perioadă, începând cu data de 21 decembrie, au loc Ursidele. Curentul de meteori este emanat din Steaua Nordului, ce se află în linie cu Polul Nord.

Solstiţiul de iarnă 2018. Ursidele pot fi observate timp de o săptămână anual, dar punctul maxim este atins în noaptea de vineri, 21 decembrie, spre ziua de sâmbătă, 22 decembrie. Cel mai bun moment de observare a Ursidelor este pe 22 decembrie, după ce apune luna, dar înainte de răsărit. Ursidele sunt un curent de meteori relativ mic chiar şi în punctul maxim. Specialiştii estimează că vor putea fi observaţi 5-10 meteori pe oră, scrie Curiosity.
Aşadar, în perioada de 21-22 decembrie vom avea parte de două fenomene astronomice: începutul solstiţiului de iarnă din 2018 şi curentul de meteori Urside, ultimul din acest an.

Tradiții străvechi în cea mai scurtă zi din an

Solstiţiul de iarnă 2018.La origini, credinţele populare se află sub semnul soarelui, pe care strămoşii noştri îl sărbătoreau la solstiţii şi echinocţii, momente astronomice remarcabile. Pe 21 decembrie, are loc solstiţiul de iarnă, când Soarele se află la cea mai joasă înălţime, după care, din „moş lipsit de putere” începe să întinerească şi urcă progresiv pe bolta cerească.

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi.

Solstițiul de iarnă 2018. După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.

Solstiţiul de iarnă 2018.Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului.

În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.

Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

Solstițiu înseamnă „soare nemișcat”. În emisfera nordică, 21 decembrie este prima zi de iarnă astronomică — cea mai scurtă zi (8 ore și 50 minute) și cea mai lungă noapte a anului (15 ore și 10 minute, pentru București). Acest eveniment astronomic este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

Mariana BUTNARIU
Face parte din echipa Gazeta de Sud din 1996. În prezent este redactor şi editor on-line, ceea ce înseamnă că este informată cu privire la tot ce se întâmplă important în ţară şi în lume. Este o fire veselă şi sociabilă, iubeşte oamenii şi îşi iubeşte meseria.