Un manuscris care a trecut neobservat de oamenii de ştiinţă a dezvăluit că fizicianul Albert Einstein a încercat, printre altele, să dezvolte o alternativă la ceea ce este cunoscută acum drept „Teoria Big Bang“, potrivit unui articol publicat de Mediafax.
Cercetările recent descoperite ale lui Einstein, elaborate în 1931 şi legate de ipoteza potrivit căreia Universul s-ar fi extins în mod constant şi continuu, seamănă cu teoria dezvoltată ulterior de astrofizicianul britanic Fred Hoyle. Potrivit huffingtonpost.com, deşi Einstein a abandonat destul de repede ideea pe care o studia, manuscrisul dovedeşte faptul că cercetătorul avea ezitări în a accepta că Universul a fost creat în timpul unei singure explozii, indiferent de proporţiile acesteia.
Dovezile teoriei Big Bang au apărut pentru prima dată în anii ‘20, când astronomul american Edwin Hubble şi alţi cercetători au descoperit că galaxii îndepărtate se mişcă şi că spaţiul în sine se extinde. De aceea, s-a presupus că, în trecut, Universul observabil era o masă densă şi fierbinte. Numai că, spre sfârşitul anilor ‘40, Hoyle a argumentat că spaţiul s-ar fi extins în mod continuu, menţinându-şi o densitate constantă, cel mai probabil prin adăugarea de materie nouă. Potrivit britanicului, particule elementare ar apărea spontan din spaţiu, ar fuziona, formând galaxii şi stele, care ar apărea la momentul perfect pentru a ocupa locul liber creat de expansiunea spaţiului. Aşadar, pentru Hoyle, Universul a fost dintotdeauna infinit, astfel că dimensiunea lui nu s-a schimbat pe măsură ce se extindea, ci se afla într-o „stare constantă“.
Manuscrisul descoperit recent arată că Einstein studia în principiu aproximativ aceeaşi idee. „Pentru ca densitatea să fie constantă, noi particule de materie trebuie să se formeze în mod continuu“, a scris fizicianul în documentul despre care se presupune că a fost elaborat în timpul unei călătorii făcute în California în 1931. Deşi nu era deloc ascuns, dimpotrivă, face parte din Arhiva Albert Einstein din Ierusalim – şi este disponibil pe pagina de internet -, manuscrisul a fost în mod greşit considerat ca fiind o ciornă a unei alte lucrări a savantului.
Studiu abandonat
din cauza unei erori
de calcul
Modelul lui Hoyle a fost în cele din urmă desfiinţat de observaţiile astronomice, însă era relativ corect din punct de vedere matematic, şlefuind ecuaţiile teoriei generale a relativităţii a lui Einstein şi furnizând un posibil mecanism pentru generarea spontană de materie. Potrivit fizicianului irlandez Cormac O’Raifeartaigh, care a studiat lucrarea, manuscrisul nepublicat al lui Einstein sugerează că, în primă fază, el a crezut că teoria sa originală ar putea genera un astfel de mecanism – însă şi-a dat seama că există o eroare de calcul. Când a corectat greşeala – pe manuscris se vede o cifră din formulă tăiată –, Einstein probabil a renunţat la idee.
Însă faptul că a studiat conceptul de „stare constantă“ a universului demonstrează rezistenţa continuă a lui Einstein în faţa ideii de Big Bang, pe care la început a considerat-o „abominabilă“, deşi alţi teoreticieni au prezentat-o ca pe o consecinţă normală a teoriei sale generale a relativităţii. Potrivit irlandezului O’Raifeartaigh, când astronomii au găsit dovezi pentru expansiunea cosmică, Einstein a trebuit să renunţe la a înclina să creadă că Universul este static, iar ideea de Univers „în stare constantă“ a fost cea mai apropiată de convingerile sale. „Manuscrisul arată că, deşi până atunci acceptase ideea de extindere a spaţiului, Einstein nu era mulţumit de conceptul de univers care se schimbă în timp“, a afirmat Helge Kragh, istoric în ştiinţă la Universitatea Aarhus din Danemarca.
O nouă teorie privind formarea Universului
Recent, un fizician de la Universitatea Heidelberg a elaborat o nouă teorie care ar explica formarea Universului. Potrivit unui articol publicat de descopera.ro, profesorul Cristof Wetterich este de părere că „naşterea“ Universului se întinde dintr-un trecut infinit, fiind un proces continuu, şi nu a început cu o explozie, ci cu o „dezgheţare“ treptată. Conform teoriei sale, Universul nu ar fi într-o continuă extindere, ci dimpotrivă, într-un proces de contracţie. „Modelul meu presupune un Univers care a evoluat foarte încet, dintr-o stare în care era extrem de rece, micşorându-se treptat în loc să se extindă“, a spus Wetterich. El a recunoscut că teoria lui este foarte diferită, dar a precizat că nu contrazice clasica variantă a Big Bangului, ci o completează.
