Maşinăriile invadează sectoare tradiţionale, care până nu cu mult timp în urmă erau rezervate exclusiv fiinţelor umane, relatează cotidianul La Stampa, în ediţia sa electronică
Vă amintiţi pelicula „Metropolis“, filmul regizat de Fritz Lang în 1927, în care roboţii făceau totul, luând locul oamenilor? Dacă, până nu de mult, un astfel de scenariu ar fi părut imposibil, în prezent el tinde să devină din ce în ce mai mult realitate. Singura problemă este că oamenii nu doar că nu sunt în vacanţe în care să se bucure de viaţă, ci în mare parte sunt şomeri, nu au bani şi, probabil, nici un viitor. Roboţii au sosit, însă se luptă cu oamenii pentru un loc de muncă şi, de obicei, câştigă. Nu vorbim de scenariul unei pelicule SF, ci de realitatea descrisă într-una dintre cele mai recente ediţii ale celebrei emisiuni a postului Cbs „60 Minutes“. Ediţia specială intitulată elocvent „March of the Machines“ – „Marşul maşinilor“ a scos în evidenţă faptul că rolul roboţilor în fabricile noastre, dar şi în spitale sau birouri, creşte în mod considerabil. Din păcate însă, iau locul oamenilor, care apoi nu reuşesc să îşi mai găsească un serviciu. Nu există încă statistici clare privind numărul de şomeri produs din cauza maşinăriilor, însă un lucru este cert: de la începutul crizei economice şi până în prezent, multe locuri de muncă au fost „anulate“, iar situaţia nu dă semne că s-ar schimba. Companiile au reuşit de cele mai multe ori să supravieţuiască, iar în multe cazuri, odată depăşite dificultăţile recesiunii, au început să facă din nou profit, însă locuri noi de muncă pentru şomeri tot nu au apărut. Teoria oamenilor de ştiinţă intervievaţi de redactorii „60 Minutes“ este că multe dintre locurile de muncă sunt ocupate acum de roboţi, iar situaţia nu se va schimba.
Noile tehnologii
Parţial, această problemă este legată de dimensiunea tehnologică a muncii. Este suficient să ne gândim că mari companii precum Apple, Amazon, Facebook şi Google valorează împreună miliarde de dolari, dar, cu toate acestea, au locuri de muncă pentru mai puţin de 150.000 de persoane, adică mai puţin decât numărul de angajaţi care intră în fiecare lună pe piaţa muncii de dincolo de Ocean. Sunt companii noi, diferite, care pur şi simplu au nevoie de un număr mic de angajaţi. Problema însă afectează şi diferite sectoare tradiţionale. De exemplu, în Devens, Massachusetts, în reprezentanţele din cadrul marelui centru de distribuţie Quiet Logistics, 100 de fiinţe umane lucrează cot la cot cu 69 de roboţi. Comenzile sunt transmise direct către antenele roboţilor, care cu ajutorul codului de bare le iau din cutii, le împachetează şi le expediază. Inutil să mai spunem că roboţii sunt foarte eficienţi, ascultători şi mai puţin costisitori decât oamenii, pe care, în scurt timp, îi vor înlocui în totalitate.
Pe coridoarele din El Camino Hospital, în Silicon Valley, roboţii nu se limitează la a aduce mâncare pacienţilor, ci, în acelaşi timp, se ocupă cu distribuţia medicamentelor şi sunt mâna dreaptă a chirurgilor în timpul operaţiilor, oferindu-le instrumentele. În aceste condiţii, câtă vreme va mai fi nevoie de asistenţi medicali? De asemenea, roboţii au luat locul oamenilor la ghişee, la bănci, sau îi ajută pe avocaţi să caute în arhive. În aceste condiţii, se pare că nici măcar activităţile intelectuale nu mai sunt în siguranţă în faţa „marşului maşinilor“.
Atenţie, vine Baxter!
Un robot pe nume Baxter, creat de compania Rethink Robotics, vine să demonstreze că, în viitor, oamenii şi maşinile prietenoase vor colabora tot mai mult la locul de muncă. Comparativ cu roboţii creaţi până acum, Baxter, care este învelit în plastic, are o înfăţişare prietenoasă. Robotul nu are picioare şi nici nu vorbeşte, dar este dotat cu o serie de senzori şi alte mecanisme create special pentru a proteja lucrătorii umani.
Scopul companiei a fost acela de a crea o maşină ieftină, ideală pentru a colabora cu lucrătorii din firmele mici, acolo unde nu viteza de funcţionare a robotului este elementul-cheie. În acest sens, robotul, care va costa doar 22.000 de dolari, va putea executa o serie de sarcini, precum capacitatea de a realiza că trebuie să aibă un obiect în mână pentru a putea înlocui un altul.
Până în prezent, Baxter a fost testat în câteva companii mici, acolo unde producerea şi asamblarea presupunea sarcini repetitive. În urma testelor s-a constatat că robotul poate lucra pentru echivalentul a 4$ pe oră.
Strategia celor de la Rethink este de a-l upgrada periodic, ca pe un smartphone. Compania intenționează să upgradeze gratuit software-ul lui Baxter, permiţându-i să aibă un comportament complex precum manipularea cu două mâini a obiectelor şi apăsarea butoanelor. De asemenea, compania plănuieşte să le permită şi altor dezvoltatori să adauge la sistemul computerizat al lui Baxter şi dispozitive hardware sau aplicaţii de software pentru scopuri particulare. Acest lucru le va permite dezvoltatorilor independenţi să extindă sistemul în direcţii la care nici măcar specialiştii de la Rethink nu s-au gândit.
